pregătește zarurile acelea

astăzi le vom arunca din nou

la groapa cu lei

nu râde…

Mi-e teamă să dezgrop un cântec

în urma ta e toamnă,

ce unic anotimp rămâne peste noi

iar în albume frunze palide

încearcă chemarea peste ieri

cu mâinile astea prea albastre

de aşteptări am modelat un strigăt

ce trişti adorm castanii lângă noi

e prea multă căldură şi simt

cum se topesc icoanele sfinţite

lângă prag

de ce iubite nu strângi în pumni

cuvinte moarte

şi acolo jos să aprinzi un rug

din ce am dorit să adăpostim sub…

Amănunt cercetăm în memorie

în coama plătită a morţii

zidite dorinţi, neuitate dureri şi putinţe

refulate orgolii, iubiri tăinuite.

Preţuite poveri ale vieţii trecute,

ne încarcă clepsidra vieţii ce curge

şuvoi neoprit, pedeapsă stelară.

Mă doare viaţa ce moare în mine,

iubirea uscată, precum iarba arsă de soare

mă doare uitarea durerii, a morţii trecute,

blestemul secular al firii de a fi.

Încurcăm mult prea des destinul

ales al…

Stătea întins

într-o atitudine senină

asupra vieţii

cu ochii

deschişi de uimire.

Cu buzele strânse

ar fi vrut

să oprească

orice cuvânt sau gând.

Inundat de ploi biciuite de vânturi,

cursul vieţii omului

se mişca asemenea unei fantome printre vii.…

(variantă) 

șiroind pe fereastră

pe pereți și în iarbă

înalțată din abis…

Prea multe dezamăgiri într-un gri rătăcit
prin vara asta
pată lipsită de culoarea pielii tale
încărcată doar de absenţe
ne lipsim, iubito
două cuvinte nerostite
abandonate în colţul
secundei
prea puţin din noi într-o vară
ce şi-a ars cu soarele ei
îngerii

griul ăsta e parcă din alt poem
(îmi spui)
s-ar potrivi la nuanţă cu sandalele zeului

Sunt singurul ce vrea să te-nsoţească

spre moartea sentimentelor de ieri,

când paşii gândului încep să obosească

şi nu-ţi găseşti un rost printre tăceri.

N-a fost nevoie niciodată ca să-mi spui

ce s-a-ntâmplat când nu ne-am regăsit

şi inimi au bătut în piepturi de statui,

până când pleoapele în taină au clipit.

În jurul tău cuvintele s-au ofilit demult

doar mă priveşti când buzele-ţi sărut,

aflând prin…

ceara din lacrimi

se făcea curcubeu

pe o tablă de șah pionul

se uita sub fusta reginei

apoi dădea mat

regele se făcea că plouă

și spunea doar

varză viezure…

Poate dacă mi-ai spune: Te-am iubit,

Dar tot ce ne-a legat a dispărut!

Aş fi din nou, ca pomul desfrunzit,

Ce-aşteptă ierni să-l rupă de trecut,

Dar m-aş trezi şi n-aş mai încerca

Să-ţi pun pe-un pat de ferigi visuri noi.

Din lutul tău m-aş smulge şi-aş pleca

Fără să-ntorc privirea înapoi.

Poate dacă mi-ai spune: Te-am iubit,

Dar nu-mi mai eşti senin ca la-nceput!

Aş fi din…

Îmbrãţişazã-mã verde, ţi-am spus

ca un costum la douã rânduri 

prea bine fãcut şi corect incheiat

 sã-ţi pot cunoaşte culoarea

parfumului din interiorul dorinţelor

dintre ce e bine şi ce nu

dintre ce pot şi ce nu vreau

dintre mai avem timp sau nu.

Primãvara aceasta nu e pentru noi

iubeşte-mã cum poti ţi-am spus

precum o umbrelã multicolorã pentru ploile vesele

dar şi pentru pârjolul vacanţelor netrãite

iubirilor nerecunoscute,…

Se deschid aripile iubirilor

pentru că e cea mai frumoasă primavară,

cea mai suavă, dar atât de provocatoare,

ca o femeie pătimaşă şi arogantă

când ştie că o iubeşti…

e cea mai frumoasă iubire

pentru că e primăvară şi-mi dai voie

să te iubesc aşa cum vreau eu

iar tu cum poţi...

si atunci poţi confunda

realitatea cu iubirea si nu trebuie să aştepţi

castanii să aprindă candela sufletului….

cât aş vrea să mai simt zborul,

să mai citesc…

Încercare…

Nicio amintire amară

a agoniei

în piaţa timpului

într-un ciclu continuu

de naştere şi moarte...

Îşi încleşta pumnii

în afara tărâmului timpului

străbătut de sânge.…

Stătea

absorbind revărsarea

aproape lichidă a gândurilor,

cu ochii acoperiţi de pleoape grele

privea lung…

Ai ochi frumoşi, iubito, ca apa din oceane

pe care trec corăbii în drum spre depărtări,

sfidând furtuni şi valuri prin palide icoane

când toate-ţi poartă chipul la margine de zări.

Cu paşii tăi prin gânduri sunt mesager tăcut

şi mă lovesc de tâmplă atunci când e târziu,

cărări spre împlinire ce nu le-am cunoscut

îmi amintesc de ţărmul rămas demult pustiu.

Şi-atunci devin o mare cu pescăruşi în valuri

privind cum…

să ţi se rupă inima

să calci pe ea strivind-o

să înoţi prin sângele ei

iar într-un târziu

să te trezeşti lovit de propriile-i bătăi

sau când ochii ţi s-au deschis

să nu-ți încapă în ei lumina și orizontul

dar în găvanul lor

să se reverse cascadele întâmplărilor…

îți scriu cu acele apusului

și Doamne

mâna-mi sângerează

abia acum văd câți ghimpi…

Păsările albe

se nasc  iarna

în amintirile fruzelor

când înmuguresc luceferii

și ning în sufletele noastre

cristale de sperantă