vorbim rar

cuvintele sunt un fel de lăstuni pe sârmele de telegraf

așa cum le vedeam în cartea de matematică

bucurești, editura didactică și pedagogică, 1976

atunci distanțele erau linii de cale ferată

peste care construiam poduri

sau tunele unde ne strângeam în brațe

(așa răsturnam din ghiozdane frica)

acum îmbrăcăm gândul

în câteva vorbe

ne căznim să facem o oală de ciorbă la miezul nopții

și…

Sufletul arde în prăpăstii adânci

doar râuri de lacrimi îl sting,

trecând prin ferestre ce chipu-i ascund

se transformă-n cristale plângând

Chipul fecioarei în ferestre îl văd,

după vitralii sunt chipuri de sfinţi

plângînd odată cu lacrimile lui

când din iubire se scurg.

Limpede, sclipind ca apa de munte

în reflexe albastre de zăpadă pură,

explozii interne cu ploaie de stele

se varsă în lacrima crudă.

Diamantele dorurilor…

dacă ar fi să mă gândesc bine

între ziua de mâine şi cea de ieri

aleg clipa

abecedarul îmbrăţişării din stea

şi un te iubesc cu litere de-o şchioapă

cu fiecare amurg înroşite

de-ar fi să chemăm ploaia

precum o ultima dorinţă

norii s-ar opinti din mers

solidari cu o idee mult mai bună

vom fi mult mai albi ca spuma laptelui

şi-o să plutim şi-o să plutim

dacă ar fi să aleg

între cer şi pământ

nu am altă şansă…

       Puritate tricoloră

Să ștergem sângele închegat pe stindard

Lăsând doar inocența florilor de vară,

Apoi din cerul ce se aruncă-n valul cald

Să decupăm și norii gri de odinioară.

Regenerând culoarea de purpură și foc

O așezăm pe soarele câmpiei,

Unde eternitatea îi găsește loc

De cinste, pe drapelul României.

''In vino veritas'’, desigur

că nu se referea la must,

ci la ispita rubinie.

De-un filosof în tomul greu se scrie,

de Diogene din Sinop,

cinic,

dar subțirel la…

Ne-am rătăcit 

Pe țărmul acela 

  

Tu 

Absent 

Căutând clipe 

În cochiliile scoicilor 

Alungate de maree 

  

Eu 

Cerând îmbrățișări 

Algelor 

  

Să nu ne spunem 

Pe nume 

Mi-ai zis 

  

Lasă marea să-ți strige iubirile 

Ea are patru zări 

Nisipul de sub pașii tăi 

E plin de amăgiri 

Și prea fierbinte 

Să păstreze 

Gândul 



  

N-ai ascultat niciodată marea 

Prin…

se scaldă vrăbiile la cișmea, gureșe ca diminețile în lan

nu dormi ai părul plin de grauri

iar ochii, fluturi de o zi, sclipesc

dorm flori în glastre

ți-am așezat emoțiile în sertar tristeți de lună

albe spiralate vise



o barză construiește cuib tenace

ți-e somn în galbena câmpie?

cresc nori de praf se-aude pitpalacul

caișii gem de repetabila povară

îmi împletesc

din spice rogojini miroase-a crud a iarbă tăvălită

a mere-n…

M-a întrebat magnolia:

“Rugina cât te-a ros,

molia

cu aripa de fluture

şi colțul celui rău?”

Cât oare-am mai rămas

din chipul…

Mândre flori de Sânziene

Din câmpii, de prin poiene,

Fetele în zori adună

Mândre flori de Sânziene

Să le strângă în cunună.

Prinse-n ii de Cosânzene,

Până luna să apună,

Din câmpii, de prin poiene,

Fetele în zori adună,

Cucu-și lasă glasu-alene,

Astăzi doruri se-ncunună,

Ca-ntr-un vis ascuns sub gene,

Glasuri de feciori răsună,

Din câmpii, de prin…

motto: Trudnică rădăcină pătrunsă în labirintul gândului meu, 

              adâncă durere ce sfârteci privirea cu al plânsului greu, 

              tu crești în necuprinsul tăcerii tulpina răsărită-n destin, 

              slovă ce înalță, proscrisă, petale cu sclipiri de rubin.

Slobodă, noaptea izbește bolta încinsă cu vântul,

moara din nori mărunțește-n sufletul ploii…

S-au subțiat pereții de la castelul sorții,

Se scorojește varul și cerne pe pământ.

În palmele planetei, mâhnirea ia proporții,

Ni-s ochii cuiburi goale, pe gheața din cuvânt.

Sub coastele bătrâne a` jalnicului astru,

O inimă confuză șoptește-un ultim „tic”,

Se-nalță stăruința spre-a cerului pilastru –

Adepți ai veșniciei, din lanul de „nimic”.

Un lacăt greu ne-apasă pe muribunde clipe,

Sub tâmple de-ntuneric se…

“E o durere de cântec”

i-ascult tresărirea

verdele nu mai respiră pe tâmple

 în sufletul aplecat spre aduceri aminte

atâtea clipe absente de mine

răsar din aroma unei primăveri uitate

sub scoarţa călcată de corbi…

Credință de mi-ai da

cât este bobul de nisip,

dar încă-un pic,

asemăna-m-aș viermelui de borangic.

Nu ar fi nimeni să m-audă,

cu Tine

ce am pus la cale-n crisalidă,…

Agonizantă,  sacadând absentă

O melodie c-un sfârșit banal,

Suspină ploaia ritmic, consecventă

Și-și picură acordul infernal.

Răstoarnă norii șoaptele lichide.

Neliniști vin spre mine amalgam

Și-n jocul vag al pânzelor fluide

Himeric pare că te văd la geam.

Dar tu mă vezi din lumea ta solară?

Dezleg din ape cursul efemer,

Frământ tăceri pe-o umbră solitară

Și le arunc, să plângă sus, pe…

vin emoţii,

pleacă gânduri

până şi podeaua sufletului vibrează.

Oare câte poeme vor curge prin clepsidra mirării?!?

Fire ruginii 

despletesc poteca înfometată,

parcă aş întâlni paradisul pierdut al facerii omului

împachetează mâinile filele din rugăciune,

curg sângerând.

Să fii singur înnodând EDENUL pe-un zid al plângerii,

fără voluptate,

într-o timiditate lucidă...

Să-ţi aparţii 

fără…

Ca să fie liber

chiar şi-n alesul culorilor

și întru toate integru,

într-o zi

soarele s-a gândit:

''Ce-ar fi

să mă îmbrac în negru?''

Dar…

Plouă…

Cerul şi-a trimis îngerii

să ne spele sufletele.

Vocea lor m-a trezit la viaţă.…

ah pletele tale nebune

împărțind o  lume de câne

catran scăpărici sau cărbune

scursuri de uitare de sine

ninsori de mândrie târzie

împroșcând cerneală cunună

caracatiță tristă mânie

nervuri de clește sub lună

trec pragul sfărâmat de obuze

sărutul îmi poartă cenușa

cerșește luceafărul  scuze

când zorii aruncă mănușa