Plouă…
Cerul şi-a trimis îngerii
să ne spele sufletele.
Vocea lor m-a trezit la viaţă.
Liniştea m-a străfulgerat
şi te-am zărit.
Îţi făceai loc printre amintiri.
Încerc să-ţi recompun chipul
cu lacrima din vise…
Înţeleg că amintirilor
le e sete de prezent…
Plouă…
cu speranţa cerului
de a visa fericirea
cu vina pământului
de a-şi ascunde
printre brazde, iubirea.
Sufletului îi e sete de tine
şi a inventat ploaia.
Lacrimile nu-s în ochi,
s-au întors în inimă.
Adaugă un comentariu
Mulţumesc pentru popas şi apreciere, d-le Hatos Vasile, d-na Pop Dorina, Ana Cîmpeanu, Corina...
Mulţumesc pentru lectură şi părere, Sofy! Cu apreciere!
Într-adevăr, am cam repetat unele cuvinte... Mulţumesc pentru remarci, da Coza! Cu respect
Repetarea multor cuvinte, fără a urmări efect stilistic, duce la scăderea valorică a poeziei.
Fă un exercițiu și numără cuvintele care se repetă.
Un fior poetic există, totuși.
da Coza
Versuri plăcute. Am poposit cu drag! :)
Prima parte a poeziei, cel puțin, este compusă din propoziții, fraze simple, așa, copilărește cu subiect și predicat. Apoi ai două fraze metaforă, iar finalul este...
În fine, am citit cu plăcere.
Sofy
E plăcută poezia, dar mult prea explicite ultimele două versuri. Remarc căldura şi candoarea lirismului.
Frumoasă definiție a ploii. Mi-a plăcut.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE