m-am golit

m-am golit de carne de oase

de amintiri de sălcii pletoase

m-am golit de tine  pe veci

m-am golit de timp și poteci

de cer m-am golit și de lună

m-am golit de ploi și furtună

de vise  de oameni păgâni

de…

Învârtindu-se la întâmplare,

ochii se mutau

printre ridurile feţei

într-o atitudine gânditoare

să-şi rumege furia

abisurilor fără sfârşit

cu o insistenţă tâmpă

în pulberea aurie

din lumina galbenă

ce încorda atenţia… plutind.

Dintr-un deplin dezmăţ

într-o vibraţie asurzitoare,

din clopotul ochilor coborâţi,

un sunet nervos răsuna vag

în spaţii cu aer proaspăt

pe drumuri deschise-n orizont,

nepăsător, calm… aţipea.

Hiperventilaţie 

în pleoapă se dezbracă o rebeliune

stilată

striveşte în tâmplă asteniile

înţeapă

cămara presurizată a inimii

oglinzi compulsive

organizează orgii în călcâi de Achile…

ți-au crescut flori negre în plete nebuno 

flori de întuneric 

le întinzi peste trupul meu 



lângă tine 

mă simt precum o caracatiță paralizată

o mie de brațe ar vrea să te mângâie la timp 

dar nu reușesc 

acum 

înainte să plec îți cer o cană de lumină 

să potolesc setea demonilor rămași 



exorcistul mi te-a scos din trup 

cu prețul suprem 

ai fost acul de…

Pe sub pleoape se rup fâşii de lumină 

câteva rătăcesc printre lacrimi 

îmi este frică să privesc în mine 

golul lăsat de primul suspin 

prăpăstii greu de coborât cu gândul 

teama că aici singur 

acolo singur mă ţine legat de dorinţă 

sunt doar un înveliş fragil 

nu-mi…

am strigat

prin culori şi cotloane

de inimă şi minte

n-am ştiut

că urletul…

http://levurelitteraire.com/irina-lucia-mihalca/

Monograma din vis - Irina Lucia Mihalca…

ÎNTOARCEREA SPRE LUMINĂ

Într-un nou cer, nicicând real, lumina reapare în fiecare dimineaţă. Ceva aveai de făcut, ceva ai uitat. Clipa e goală, un timp fără sfârşit. Nicăieri nu e lumea. Închizi ochii,…

Azi licitez iubirea...

O dau şi la bucată că tot e folosită

de cei ce n-au ştiut să pună preţ pe ea !

Implozie de suflet, fragmente de trăire…

ce vreți?

a primăvară bat ochii tăi și- a albastru de mare

sunt vii și-n ei se oglindesc potecile noastre

și visele noastre din care ne făurisem castele

și toate pădurile copilăriei prin care trecuse făt-frumos

a primăvară miroase gura ta plină de ghioceii…

Ce tare doare dorul

cu cruzime te-apasă

eşti fulgerat de gânduri,

ai vrea să zbori

în spaţiul infinit.

În lumea vechilor mistere,…

Când fruntea ardea

şi pleoapele înglodeau ochii

coborând într-o plecăciune,

se unduia neliniştit de tăcere

şi morfolea tremurând fermecat

într-o detaşare… permanentă.

Din brusca putrezire

a negrului gând,

fruntea acoperită

de picături reci,

cu buze fremătânde

şi pupile rătăcite,

un tremur prelung

din adânc… străbătu aerul.

O pasăre pe-un ram de felinar



Ca să rămâi în viaţă,

întinde-te gol pe un gheţar

să-ţi scazi temperatura,

rugul interior.



Pune căpăstru hergheliei de vapoare

ţâşnind din ochi, întoarce săgeţile pornite

spre insule albastre, unde Soarele 

răsare, zilnic, dintre crini.



Ca să rămâi în viaţă, omoară cântăreţul,

omoară pasărea aşezată pe-un ram de felinar, 

omoară gitana şi fustele ei învolburate,

omoară…

uf niarne*

de-aș putea adormi împreunǎ cu visele

într-o crisalidǎ

amestecându-mi iluziile cu setea aceasta de viațǎ

sǎ le beau dimineața

ca pe roua binefǎcǎtoare

ce spalǎ petalǎ cu petalǎ orice urmǎ de praf

sǎ curg prin vǎmile tainelor

ca izvorul care-și…

viața mea nu și-a schimbat de mult cearceafurile

în multe seri am vorbit despre cum se moare simplu

fără ca cineva să geamă în sărut



încet iubirea se așează pe pernă

și întinde picioarele către ușă

iar eu strig

m-ai mințit când te țineam în brațe

mi-ai spus că vom reinventa cupola stelelor

că mă vei învăța toate secretele

mi-ai dat să beau izvorul viselor

te urăsc iubire

te urăsc



credeam că ucizi moartea

sau că o…

Forma inimii mele
Ai prins-o în clipa care a îngheţat
În colţul ochiului tău stâng
Are culoarea secundei care va să fie
Doar pentru noi
Timp de pas în doi
Şi o primăvară care mi-a înnebunit
Pescăruşii

Dacă îţi spun te iubesc
Vei da vina pe primăvară?

Dacă vii pe-nserat călătoare să-mi spui

Că-ntr-o mână amurguri fericite îţi plâng

Şi-ntr-un parc fără flori supărate statui

Ca un voal lângă soclu trecutul îşi strâng,

Voi rămâne să-ţi pun peste coapse lumină

Să te mângâi pe sâni cu privirea-mi pustie,

Să servim împreună doar plăceri fără vină

Cât mai arde-ntre gânduri a speranţei făclie.

Să-ţi culeg de pe buze al cuvintelor rost

Întrebându-te-n şoaptă despre…