E cald și-mbietor la tine-n casă

[Manuela Munteanu]

E cald și-mbietor la tine-n casă.
Mă-nduioșează raza din lucarnă,
Ce sidefate străluciri răstoarnă
Pe albe așternuturi de mătasă

Și aurite pulberi peste pleoape.
Am sute de cuvinte nerostite.
Îmi stau cuminți pe buze, pregătite
De-o lungă ispitire, ce nu-ncape

În gândul meu cel mai obraznic. Gustă!
Puțin, încet, cu mușcături egale
Din fagurii minunii lor carnale
Și-apoi să bei c-o patimă robustă

Potopul din ardoarea lor focoasă
Și drogul din dulceața moliciunii,
De parc-ar fi acum sfârșitul lumii!
E cald și-mbietor la tine-n casă...

E cald și-mbietor la tine-n casă - lectură

[Manuela Munteanu]

Mulțumiri pentru trecere și lectură, domnule Gheorghe Pârlea!

[Manuela Munteanu]

Calde mulțumiri, Augusta! Drag de vizită!

[Chris]

incarcat de erotism. frumos!

[Manuela Munteanu]

Dragă Amanda, mă bucură popasul tău! Îți mulțumesc pentru apreciere și pentru analiza subtilă, caracteristică ție! Eu nu văd acel ,,neajuns", pentru că,  de regulă, conjuncțiile (mai ales ,,și-ul") sporesc fluența rostirii, cu condiția de a nu fi vreo aliterație supărătoare. Sunt cuvinte ajutătoare. Dar nu-i bai. Gânduri bune!

[Manuela Munteanu]

Domnule Grig Salvan, vă mulțumesc pentru cuvinte și pentru percepția jovială a poeziei mele! Onorată de vizită!

[Amanda Spulber]

O poezie delicată și... îmbietoare. Interesantă trecerea de la o strofă la alta cu idei care se înlănțuie pentru a se închide rotund cu primul vers. Și îmi place că se poate citi cu dublu înțeles: a mușca buze sau cuvinte.
Un singur mic neajuns văd. Trecerea de la prima strofă la a doua un pic greoaie, dar nu e foarte deranjant.

[Grig Salvan]

Un poem cald și îmbietor ca un culcuș de dragoste în care ne regăsim și ne dorim să fim. O senzualitate ce respiră prin fiecare vers, o poftă de dragoste și bucuria de a experimenta o bogăție de senzații...

[Manuela Munteanu]

Cred că fiecare dintre noi vibrează la rafinament. Mai cred și că receptorul se află în același loc cu viziunea inconștientă care produce rafinamentul, adică în minte. Nu mă refer la poezia mea, ci la comentariul dumneavoastră. Vă mulțumesc, domnule Mihai Katin! Îndatorată pentru remarcă!

[Manuela Munteanu]

Mulțumesc pentru răspuns, doamnă Vasilisia!

[Mihai Katin]

În gândul meu cel mai obraznic. Gustă!
Puțin, încet, cu mușcături egale
Din fagurii minunii lor carnale
Și-apoi să bei c-o patimă robustă  ma  opresc  la  acest  catren  ca  borna  importanta   a  liricii  ce  imbina  senzualitatea  cu   bunul   gust  al  rafinamentului  liric!