Și mi-e dor, mi-e tare dor de mine

Cui să-i zic în vorbe că mă doresc iar ?

Tânără  și iute, cu argint în vine

Și cu-n aer mândru, mândru-princiar?

Să-mi aleg ținutul de împărăție

Să suflu în Lună să se-aprindă…

îmi place să fiu cu tine

pentru că putem face împreună

cele mai simple lucruri

cum ar fi

să împărțim un burger

gură cu gură

sau să ne urcăm în primul tren

care plecă din gară

nu-mi pasă

de ce ai intrat în viața mea

doar că ai făcut-o

e minunat

când în fiecare dimineață

te trezești lânga mine

ca să fii tu

nimic altceva nu contează

mai mult ca ochii tăi

mereu o întrebare

la care aș…

Ei nu știau

ce e odihna,

decât în zi de sărbătoare...

Să poți trudi

îți trebuie o masă

cu cele necesare viețuirii,

îți trebuie o casă,

cu liniște în ea și-n bătătură,

îți trebuie o sfântă înțelegere

și pace între dragii

din preajmă și din depărtare...

N-au pregetat

a cultiva pământul…

pietrele au poveștile lor

de dragoste

au amintiri frumoase

au legende nescrise păstrate în memoria stâncilor 

am găsit o piatră tristă

am mângâiat-o cu privirea…

Când seara de toamnă îmi bate la ușă

cu vântul sihastru venit dinspre nord,

văd flacăra zveltă urcând din cenușă,

trecând prin tăciunii în plin dezacord.

Prin fanta rămasă din nou redeschisă,

aruncă balauri de umbre-n…

cu tine alături
timpul scapă în labirintul
unui vis
abia când pleci
încep să-mi dau seama
de prezența ta
probabil
că voi ajunge să te iubesc
fără tine
mai mult
decât te iubesc
cu tine
într-o beție ciudată
când îți lipsește
o parte din cuprins
golul dureros
începe să preia controlul
aș putea
la fel de ușor să plec
dar nu știu
ce altceva aș putea să fiu

din clipa în care

împrejurul a nesfârșit

în mine

mireasma lumii toată

nu-mi mai aparțin pe de-a-ntregul

chiar dacă

mi-a uitat numele

acolo

există o parte din mine

pe care nu o pot lua înapoi

ascunsă după întrezărirea

brațelor ei

nimeni

nu o poate cuprinde în palmă

nici macar

să-i mângâie locul

până și atunci când

verdele închis în frunzele de nuc

alunecă mai…

pe ulița satului

poiana lui Iocan

e o himeră modernă

ici colo Ion 

ici colo Ana 

însă oglinda strâmbă

din…

Desenez în palma stângă

Relieful vieții mele

Zile ce n-au vrut să plângă

Nopți împiedicate-n ele

Și mă uit cu nostalgie

Câte stele-am numărat

Câți vulcani am strâns sub…

Se zvârcolea de ziuă.

Era o tăcere de piatră, 

cântată la patru, sau câte mâini vrei,

pe dinți de steiuri.

Umezeală în prundiș,

șopârle colorate își iscau șerpuirea 

fără vreo pricină,

rădăcini smulse și despuiate 

de pământ,

vâltoare ca gura de balaur 

într-un mic heleșteu 

cu gust feruginos.

Patetice destine, ce…

Cine mătură liniştea aruncată neglijent

Pe lângă băncile unde noaptea stă câteodată să citească

Ultimele ştiri pe care norii

Le strecoară discret

În câte-o ploaie de suflete migrând spre porţile

Negăsitului Rai.

Încet pleacă ultimul tramvai

Și pot auzi

Cum grămezi de cuvinte nefolosite sunt malaxate zgomotos,

Totul se strânge,

Se reciclează postum,

Curăţenia trotuarelor nu are nevoie

De…

Mirosea a migdale 

risipite pe-ntinderi de țărmuri. 

O boare de vânt despletea coamele salciei adâncite-n iubiri pierdute;…

Nor din nouri se adapă,

cerul plânge fără lacrimă

 Nu plouă, ne stropește-o  apă

zburătăcind toţi norii ca de păpădie

 poartă a visurilor salbă !…

Se-ncuibă ploaia-n toamnă,

În brațele ei pline...

Cu mândru pas de doamnă,

Prin neguri își îndeamnă

Dulci lacrimi cristaline,

Iar gându-mi caprifoi

E-ncolăcit în tine.

Visez la stâlpi de soare,

La flăcări ce curg drept

În larg potir de floare,

Cu foi* fremătătoare,

Dar în zadar aștept,

Iar gândul meu…

Poezia mâinii drepte

versurile degetelor

încheieturile silabelor

bătăturile vocalelor

unghiile consoanelor 

diftongul îndoielii

sau…

mă întreb

când am avut răbdarea

să inventăm o mie de jocuri

poate unele

ne-au îndemnat

să distrugem

lucrurile frumoase

pentru a le face perfecte

și niciodată la fel

sau poate

nicicând n-am fost

pe deplin

împăcați cu noi

și nu ne-am refuzat nimic

să o luam

de la început

răscolind secundele

împreunate în timp

am descoperit

că dușmanul dragostei

este…

Misterul vechi al lumilor  barbare

Coboară lunecos sub cețuri groase

Și-o țiteră jelește-ascunsul Soare

Pe măguri alăptând stinghere…

Îmi place armura pe care o-mbrac

Când simt un un pericol aproape de viață

Atunci ma cufund într-un sânger de lac

După o tufă înaltă  și creață

Mă-nfășor bine, să nu mă găsească 

Iubirea, căci știu ce îmi poate…

noaptea când fluturii dorm

învăluiți de frig

îți dăruiesc trupul de dorințe

și mă înalț în lumea lor de ultraviolet

să mă iubești, am devenit tu

 mi-ai tăiat aripile, 

mi-ai robit visele

e numai alb și negru paradisul tău…

dar port în suflet văpaia naturii

și visez libertatea în culorile toamnei 

cu ochii închiși îmi dau drumul în gol

voi învăța să zbor

Frigul a venit cu un vagon   

rătăcit pe șinele din gară,

vântul căuta lângă peron

notele fugite din fanfară.

A găsit întâi doar un bemol

în rugina scursă de pe roată

peste umbra…