Secunda ceasului din turn îngână paşii mei din drum.

Tăcerea veştedului câmp toarce fuior pe înnoptat

iar firul plin de amintiri se-ncurcă-n clăile de fum

ce par stafii ieşind din horn, de vânt aduse dinspre sat.

Mă-nchid în mine şi ignor noi umbre care îmi apar…

                                              Cu paşi de maci,

                                                Însângerată, Clipa

                                                În răsărit căzu...

                                                Cu deget tremurâd

                                               Atinse-n aur struna

                                       …

Intr-o bună dimineaţă, roua le-a spălat pe faţă.

Ea, neghina-şi umflă frunza, roşul feţei îi sticleşte

şi ia-n râs subtil Cicoarea că nu-i floarea prea semeaţă,

că n-are puterea ei... dar Cicoarea îi şopteşte:

“Nu sunt floare, sunt Cicoare, cerul se reflectă-n mine,…

                                                                        „să sting în pumni tăcerea de-a te lăsa să crezi

                                                                         țineam să vină ploaia ca să mai strâng din gânduri

                                                                         c-aveam răspuns la toate, chiar unul printre rânduri

                                                                         ca un topor ce toacă…

                E orizontul tras în tuş

          şi luna în contur.

     Amurgul trece prin retuş

spre roşul pur.

Ţi-e chipul luminat, semeţ,

     încrezător în el.

          Cuvântul mi-e acum glumeţ,

               cuprins într-un pastel.

               Ţi-e fruntea-n galben-auriu

          şi ochii de smarald.

     În marea lor, în străveziu,

cobor adânc, mă scald.

In roşu bate…

                                                 Se roagă salcia la apă,

                                                Să-şi schimbe cursul, să hrănească

                                                Pădurea care-a fost tăiată

                                               Din rădăcină, s-o renască...

                                                     Mihaela Bălăceanu

           …

Vârtejul de petale albe, roze,

priviri strălucitoare de femeie,

ca un fuior de mişcătoare poze

e-n gândul meu brăzdat de curcubeie.

Văd norii bulbucaţi cum se răstoarnă

spre verde crud cu braţe-ntinse-n cer,

când…

                                               pupăza din tei      cucul cel hoinar

                                                  cântă-n azur      trage-n pământ

                                                      îi văd doar     hotarul

                                                              moţul      printr-un

                                                                   sur     …

La umbra lui cu-arome-mbătătoare,

cu foarfeca din ghem mai tai secunde.

Deşiră Parce-n voie, zâmbitoare,

alt ghem sub pin, nu ştiu ce îmi ascunde...

Inflorescenţe-n piramide crapă,

se-nalţă-n dimineaţă către soare,

menirea lor e-o taină ce îmi scapă

şi tac, din gând îmi curge o-ntrebare:

Ce leac e-n conul plin de romburi etajate

şi ce tristeţi din noi va fi s-alunge?

Neştiutori şi răi…