Cicoarea

[Stanescu Valentin]

 

Intr-o bună dimineaţă, roua le-a spălat pe faţă.

Ea, neghina-şi umflă frunza, roşul feţei îi sticleşte

şi ia-n râs subtil Cicoarea că nu-i floarea prea semeaţă,

că n-are puterea ei... dar Cicoarea îi şopteşte:

 

“Nu sunt floare, sunt Cicoare, cerul se reflectă-n mine,

cresc frumos în lan de grâu sau oriunde e lumină,

celui care mă iubeşte îi aduc starea de bine

dându-mi trupu-ntreg cu voie, farmacie-s în grădină,

 

frunze proaspete-n salată, ceaiuri simple sau infuzii,

curăţ sângele de rele, pun linişte-n rinichi, ficat,

darul meu este din ceruri, el nu vine din iluzii“.

 

Vorba ei ne înfioară, să fim toţi de-acum Cicoare,

gândurile cele bune să le facem dar curat,

s-alungăm din Suflet răul adus de neghina floare...

[Stanescu Valentin]

Ramona, să ne imaginăm că un snop de flori de cicoare a dorit să ajungă la tine cu albastrul lui. Te rog să îl primeşti, imaginar, să te bucuri de seninul lui!

[Stanescu Valentin]

Alexandru, cerul s-a ascuns pe chipul ei şi ne priveşte mai mult decât mai avem noi timp să îl privim.... mai ales de când avem telefoane de ultim model!

[Stanescu Valentin]

Doamnă Monica, prea mult, prea mult este aprecierea de faţă pentru prea puţinul cuvântului meu. Ne mai mângâiem reciproc cuvintele şi asta aduce linişte în suflet. O seară minunată!

 

[Stanescu Valentin]

Doamnă Vasilisia, mulţumesc pentru gând şi aşezarea unor cuvinte către ceva mai ritmat,

 

 frunze proaspete-n salată, ceaiuri simple sau infuzii,

curăţ sângele de rele, liniştesc rinichi, ficat,

darul meu este din ceruri, el nu vine din iluzii“.

 

Acum textul  este întregit!

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

UN vers foarte frumos ” darul meu este din ceruri, el nu vine din iluzii“

[bolache alexandru]

O poezie frumoasă care se termina cu un îndemn deosebit. Poate că lumea ar fi mai bună!

[Monica Pester]

Sunteți, dle Stănescu, depozitarul și înfăptuitorul unui întreg cenaclu literar pe care, sincer o spun, îl puteți înlocui fără probleme. Verva dvoastră lirică pare un torent de metafore, ritmuri, teme, mesaje. Sunteți un tânăr poet prolific și cred că toți din acest spațiu vă admiră, pentru capacitatea neostoită de a crea și posta. ( vârsta e doar o cifră )

Felicitări !

[Vasilisia Lazăr]

O poezie didactică/educativă. Am citit cu plăcere și interes. 

curăţ sângele de rele, pun linişte-n rinichi, ficat,

Acest vers scârțâie la ritm. Ar putea fi: curăţ sângele de rele, liniștesc rinichi, ficat.

[Stanescu Valentin]

aDa, când tac vorbesc pe rând cu florile, cu gâzele, cu iarba, cu păsările, cu stelele de început...

 

Iată!

 

                                                                                                                          Motto

 

                                                                                                                     Uite, ploaia coase

                                                                                                                     Cerul de pământ

                                                                                                                    Cu fir de mătase

                                                                                                                    Răsucit de vânt.

                                                                                                                                       Ana Blandiana

 

Iată, iarba toarce

funie de verde

care să desmierde

ziua ce se-ntoarce!

 

Leagănul e gata.

Zorii-n roua deasă

sunt gata să-i iasă

Zilei prea-curata.

 

Iată, cum albina

ţesând în dantele

florile-ntre ele

rod umple grădina!

 

Peste tot tresaltă

Cerul şi Pământul

unite de vântul

peste poarta-naltă.

 

Ca o ţesătură,

ploaie lin coboară.

Lut şi Cer e-afară

Armonie pură.

 

Sufletul îmi tace

când privesc Natura,

cum îmi dă măsura

gândului de Pace.

 

[Ada Nemescu]

Citesc și sunt de acord, există potențial pentru scrierea versurilor pentru copii, ceea ce este o mare responsabilitate!

Când cicoarea bleu-ciel îi zâmbește cerului

elegantă, fină, 'naltă în culoarea dorului

simți cum pacea curge-n lume ca o  sfântă ploaie

binelui și frumuseții, brusc le cresc...altoaie

Ce-ar fi lumea fără flori? o pustie oarbă...

Doamne, mii de mulțumiri și de-un fir de iarbă!

Printre alte calități,  trebuie să remarc această capacitate de a atrage cititorii, prin comentarii, către un dialog versificat, cu intenția vădită de a se naște un spirit de frumoasă competiție, de cenaclu virtual...vă admiră aDa