nu fac din vitejia mea paradă!

sunt generalul meu,

sunt campion!

în mine se petrec lupte de stradă

pe care le câștig prin abandon.

 …

Nenumărate-s zilele de joi, uite:

din grabă, s-a dat drumul drumului spre noi!

când pace căutăm ca în ghioc

plăcerilor le place şi deznoadă

oftaturi împletite cu noroc…

De ne-om opri să scotocim prin…

Întuneric udat de război –

Ațipire în prag de atac...

Se zbat fantome-ntre noi

Și dezgustate, muzele tac.

S-a-nvinețit de-atâta speranță

Lumina udată de pace.

În amurg fumegă steaguri

Și sicrie, fără capace...

S-au deschis de-atâta rumoare

Toți ochii și mințile toate.

Și urlă pacea prin case,

Dar muzele tac, dezgustate...

*  *  *

E-ntuneric udat de război…

rostogolește pietre în râul vieții
hotărât deseori
alteori delicat
mai prinde câte o virgină
piatră de mină
îngrădită sub punte
jucăușa apă de munte

apoi coboară molcom la vale
spre poale
și-n undele-i liniștite
nechează iepe neîmblânzite
neștiutoarele de cravașe
din stepele nesfârșitului

m-aș lăsa dus de apă, ori

m-aș culca singur sub brazdă

când știu că celulele mele

sunt închipuire de-o vreme

alcătuire de-o clipă

și-apoi… cu totul altceva

fără nici o importanță

când știu că anatomia mea

cu fiziologia ei complicată

cu tot, e doar un episod

într-un serial de televiziune

cu final bine precizat

îmi vine să las baltă filmările

la jumătate, fără să mai iau

nici un ban pentru jocul de scenă

căci…

Se zgâlțâie pământul,

și un ocean de lacrimi adună

picuri căzuți printre ruine.

Geneze în desfășurare maculează albul

cu strigăte roșii

încremenite în aer.

Ceața și-a multiplicat in aer tentaculele

prin toate firidele.

Praful cade peste fire,

cotropitoare lavă rece,

invazie mișelească în vernal.

Târziu,

în liniște țiuitoare de pustiu,

într-o crevasă scăpată de zgură,

o sămânță primește un bob de lumină

și…

  te trezești plângând într-o limbă străină,

dacă nu ți-au ieșit cuvinte din gură, ci lucruri, pietre,

să le arunci și să ascunzi cuvântul sub limbă.

cineva te desenează cu ochii închiși și nu îi este frică

să îți contureze orbirea,

simți că în trup ți-a rămas o inimă dar nu este a ta.

îți rozi unghiile a neputință ai putea stinge felinarul zilei

și te-ai…