voi fi ucis
când otrăvită iubirea
îmi va da sărutul ei fals
eva
își umezește buzele
sângele meu blesteamă
îngerii cărnii

cu jugulara tăiată
pe-o palmă de cer
putrezește
speranța
și eu atârnat
simt cum de gât
otrava mă strânge
inevitabil

ploua
ace de aer sfâşiau norii
furtuni spontane provocând
sămânţă din iubire săgeta piatra
creştea căldura în fisuri înrourate
lacrima fixa rădăcini
origine de verticalitate
diversitate
de profunzimi
tulpina se îndrăgostise
braţe de vestale
mângâiau fin văzduhul
se desăvârşea fructul
frunze miriade se năşteau
creşteau
cădeau succesiv
plapumă pentru viul de mâine
am îngenungheat
sărutând pământul

m-am pierdut 

în iluzia întoarcerii

într-o seară 

dintre miercuri și nimic

Străinul din tâmplele mele
În ploi decupează albastru,
Mă poartă pe gândul sihastru
Şi pavăză pune-ntre stele.

Când patimi de rod îmi sunt iele,
Dansând peste umbre de castru,
Străinul din tâmplele mele
În ploi decupează albastru.

Corăbii cu aripi şi vele
Ciopleşte în rugă, măiastru,
Pe marea de chin şi dezastru,
Mă plânge, durerea să-mi spele,

Străinul din tâmplele mele.

hoinăresc pe străzi pavate, din cărămidă arsă

tălpile plâng, se gândesc la iarba verde de acasă...

oraș cețos, ți-am cerut mâna, ca să-mi prezic viitorul

ca lordul Byron, mi-ai răspuns: Brexit... și mi-a pierit umorul...

podule mobil, de ce te-ai ridicat trufaș în…

exilat pe insula patmos
shakespeare
răvășit de emoții
scrie
ultima evanghelie despre noi

predestinați
adunăm trupul iubirii ars
depozităm cenușa
unde doar rugăciunea o poate găsi
apoi
cu venele tăiate
căzuți
eliberăm din morminte
îngerii noștri 

Joc poetico-lingvistic

Un lup a zărit prin lupă:

Ce-a făcut un trup din trupă.

Pe un bon, semnat de-o bonă,

S-a schimbat un ton pe-o tonă.

Cu pantofi cu toc şi tocă,

Poţi uita de coc şi cocă.

Iar un bob iubit de-o boabă,

Erau duşi…

(elidă)

Ning zăpezi întârziate, pieptul cerului e-o rană –

Primăvara asta-mi este cu un cântec mai orfană.

Ning zăpezi întârziate, scârțâie din chingi caisul…

topesc cuvinte rezemate de frunte

și-apoi le beau

organic…

dacă privirea mea ar avea mâini

tu mi-ai scăpa printre degete

ca o rază de soare

ce trece mai departe

prin fante

împărţeam vremurile noastre
ultima clipă cântărea tone de durere
furasem fiecare startul
ofeream buchetul meu de timp
oprindu-mi virgula secundelor
foc bengal repetitiv
prim-solist pe scena vieţii

doar prima secvenţă
plonjase rebelă
suicidal
în inimi virgine
tristă entitate cu dublă cetăţenie
rătăcită în no man`s landul
liniei maginot

i-am trimis fulgerul albastru
eliberând-o în noi
fisură în timp

așa cald radiatorul

părții tale biconcave

pare-un gheizer care urcă

sânge pe acorduri grave.

saună cu megafoane,

absorbant de calorii,

ne pătrundem până-n țipăt

cu…

elidă (încercare)

O nouă zi se contureză, traseul pare-adesea lin.

Deși castanul mi-e prieten, îmi fură-n treacăt un suspin.

Lumina se răsfiră-n cercuri, o turturea se-ntrece-n cânt.

Deși rostirea mi-e senină, de vorbe goale mă frământ.

Zăpada mieilor se-așterne, copiii zburdă-n voia lor,

Deși mi-e toamna-ndepărtată, cerșesc putere pentru zbor.

Pe boltă se aprind luceferi, agenda zilei s-a închis,

Deși-i tăcere și-armonie,…

Pe culmi mlădie vântul plutirea primei raze,

a vulturului pană e dăltuită-n stâncă.

Minutul crud coboară (meșteșugit în fraze),

spre valul ce-și dezbracă neliniștea adâncă.

Obrazul ud reflectă plăpândul vis pe coala

cu zdrențuite drumuri în truda Sfintei Vineri.

Cu teamă ziditorul urgii în viscerala

emoție își neagă. Virtuți ard ochii liberi

și litera e miezul trăirilor distinse.

Destinul se-mplinește cu pierderea funestă…

revoltat

am rebotezat poemul

după chipul și asemănarea mea

iubirea împarte aceeași inimă

cu tristețea



devine contagioasă

dorința de-a ști

ca un șobolan printre resturi

sufletul roade nimicuri



în canalul unde Dumnezeu

coboară

cu pantalonii rupți

în genunchi

hainele sfâșiate

pregătim carnea să moară puțin

o copertă în care

trupul ei necitit

visează eternitatea



cu…

În dimineața rece,  

Lângă o cafea cu caimac, 

Ceva, cred, se petrece,

Însă nu simt, căci sunt buimac.

Îmi aprind o țigară

Și trag un fum precipitat.

Oare am dat-o-n bară

Sau sunt un păcălici ratat?

Răspunsuri, scrum, întrebări

Încurcate-n scrumieră

Așteaptă doar aprobări

În misterul din cameră.

Abandonez țigara

Și cana goală de cafea,

Rup gândul ce-n …

Prea multe felinare, prea mulți din cer se-adapă

sau ghiocei tomnatici la tâmple înfloresc,

parfumuri expirate, fără miros, doar apă,

un sufocant colocviu cu tema "te iubesc".

Prea multă întristare, prea multă veselie,

cuvinte scămoșate în fraze fără sens,

metafora e nudă și țopăie zurlie

pe-un fir de ață ruptă - pretențiosul vers.

Prea multe platitudini, prea multă lună plină,

zăbranic punem vieții privind numai la…

săraca pasăre vie
parcă sărută trunchiul ultima dată
și ca o pernă se desface
în măruntaie

între tine şi ea
rămâne o dâră de sânge
și osul străpuns
mângâie palma
care picură
mir

ultima clipă

zborul ratat
și saltul un pas
spre nimic
săraca pasăre moartă