Ambrozia

[Rotariu Dorel]

Ambrozia

 

Mi-s ochii frânghii spre taina din stele

Iar luna o luntre-n galactic urcuș,

În amurg, gonind zăpada-mi din vele,

Balade doinesc cu zefirul, arcuș !

 

Puținele-mi zile, le-acopăr cu mirul

Cules de la pustnici, darnici strămoși,

Flori în lumină smerindu-și potirul,

Șoptind cum rodim spre cer, virtuoși!

 

Simt cum mă fură genuni de lumină,

Seninul mă-mbată și aprig l-aspir,

Văd mărul mușcat cu umbra-i de vină,

Văd iadul ce-adună al lumii, des pir!

 

O mare supusă îmi pare văzduhul,

În lacul uitării amân să mă scald,

Ambrozia-n care timpu-și dă duhul

O caut trudind sub al versului fald!

 

Mândria, poete e-un drum spre deșert,

Versul e sec fără ploaia iubirii,

Fă-ți lira duioasă, rostirea concert

Ce-adapă cu rost, fântâna gândirii!

 

Autor : Rotariu Dorel

[Denisa Curea-Popa]

Un adevărat festin liric!
Admirație!

[Chris]

Frumos! Bun venit!

[Vasilisia Lazăr]

Bine ați venit cu Poezie! Încântată! Remarc cu deosebire ultima strofă. 

[Monica Pester]

V-au observat alții mult mai experimentați, talentați, poeți cu har. 

Nu pot decât să-mi pun semnătura, profund apreciativă, sub comment-urile lor atât de încurajatoare. 

Stil, experiență și, se vede, drum bine conturat în poezie.

Felicitări.

Dle Dorel Rotariu

[Grig Salvan]

Descopăr cu plăcere o mână sigură în mânuirea cuvintelor și potrivirea lor în metafore, imagini și expresii insolite, cu sensuri deosebite. Remarc ritmul cantabil al versului în „dulcele stil clasic”. remarc deasemenea îndemnul „Versul e sec fără plaia iubirii”. O mică observașie: După „poete” cred că s-ar cere o virgulă. 

[bolache alexandru]

Un vers sigur care încântă! Vă urăm bun venit și va putem spune doar că pe pagina dumneavoastră numai dumneavoastră postați. Acesta este motivul pentru care nu mai trebuie să spuneți autorul la sfârșitul poeziei.

[Tudor Cicu]

      „Între minutul acesta care bate și celălalt” (cum spune Magda Isanos) e ceva ce sufletul poate ostoi pustiul din tăceri, numai dacă îți așterni pe hârtie gândurile. Cum și spui: „Mândria, poete e-un drum spre deșert,/Versul e sec fără ploaia iubirii”... Dar despre descifrarea vremurilor, convinși că realul e numai umbra unor taine nedescifrabile, ne vom mai întâlni în alte postări. Un bun venit!

[Rotariu Dorel]

Mulțumesc domnului Mihai Katin și doamnei Ada Nemescu pentru aprecieri. Idem domnului Stănescu Valentin și sper să ne revedem în postări.

[Mihai Katin]

este  un  poem   cu  imaginile lui  în general  deosebit  de inspirate,este  reflectarea   unor  serioase  acumulări   poetice  și  rezultatul   este  unul   admirabil...

[Ada Nemescu]

Curajoasă împletire de rime! Inedită - Seninul mă-mbată și aprig l-aspir,/...../

Văd iadul ce-adună al lumii, des pir!

 Și aș putea continua... este dovedit că nu este vorba despre un începător în ale poeziei

domnule Daniel Rotariu, Fă-ți lira duioasă, rostirea concert

aDa