În vremea dintâi voi face pasul cel mare

peste rănile încă deschise.

Străbat ușor prăpastia deznădejdii

planând în aripi de libelulă transparentă

peste zădărnicii și neputințe.

M-agăț de cozile curcubeielor

murmurând cântece de leagăn

și incantații către soare.

O neașteptată bucurie mă așteaptă

dincolo de gratiile sub care m-a îngropat frica.

De adevăr, de realitate, de mine.

Mă întorc la prima viață…

Rodul pământului sămânța își cerne,

În aripa-ntreagă a cercului sfânt,

Cu ramuri și muguri născute eterne

Purtate de stranii vârtejuri de vânt.

Și limba se-ncurcă trecând în silabe

Numele celor chemați, ce-or veni,

Șî-or vinde trăiri schingiuite-n tarabe

Din toți anii rămași în zonele…

Când mă voi naște, va fi destul

să cer să-mi crească aripi.

Cerul meu îmi va fi strajă neclintită

Atunci voi veni cu trăsuri împărătești, 

drapate în alb, cu cai iuți, plini de jar

care glăsuiesc…

Gândesc un trecut ce nu mai există,

Și punțile vechi încerc să le rup,

Neliniștea cade dar teama rezistă,

Și nu pot zidirea în veci să o surp.

E noaptea o strajă, a celui ce știe

Iubirea în zeci de bucăți să împartă,

Să vadă cum sufletul vrea să învie

Și joacă norocul pe o singură soartă.

Eu nu chem sentințe, îmi alung umbra

Mă adap din sfântul potir de demult,

Pe rugul de flăcări…

Și mă duc, iarnă, mă duc,

Tocmai colo-n vârf de nuc,

Să-mi ating norii cu mâna,

Seara să mă joc cu luna,

Dimineața când învie,

Să-mi fac strai de păpădie,

La apus, ca-ntotdeauna,

Cânt în stradă ca nebuna.

Și mă uit în lungul vieții

Nu-i mai albă ca pereții,

Nici plouată  ca grădina

Unde mi-a-nflorit sulfina

Văleleei, căluți de jar,

Vă dau iarbă din…

Pe fruntea-i senină,

un arc de lumină

pândește zenitul.

căci el, Eremitul

ce poartă o cruce

pe umeri și-o duce.

în vis singuratic,

în ochi enigmatic.

Cu părul ca neaua

și-n mână cu steaua

de trist-amintire

fostu‐sa iubire,

Pe râul din vale

poveștile sale

plutesc istovite,…

Îmi sună-n pieptul dezgolit

Oceane fremătânde,

Nu-mi arde încă de murit,

Simțirile-s flămânde.

E mult de când un jurământ

Ne-a dat speranțe-n noi

Să îl ascund într-un mormânt,

Să nu mai fiu cu voi ?

Să pierd o zi, o oră, doar,…

În vremea păcii, mă întorc cu armele cuvântului

să însoțesc dansul pașilor ce îmi târăsc amintirile în beznă.

Vocile mă urmăresc încă în arhipelagul umbrelor,

deși leg și dezleg vorbe surprinzător de vechi în locuri sfinte, 

depărtate, de unde respir adânc chemarea ploilor.

Voi pleca, da, voi pleca în celălalt capăt al eternității, 

acolo unde nu există lacrimi, acolo unde mă cheamă 

mandolinele trezite.

Cobor și urc cu gleznele…

În mine, demult, ninge turbat,

Se-adună omătul grămadă,

Încalec munții, îi chem la sfat

Prefac verdele în monadă.

În prea lungul deșertului meu

Se depune o pojghiță groasă,

Îmi cer ieșirea cu sufletul greu

Din cubul de vată sticloasă,

Și lupii vin la prohod, uneori,

Dar nimeni nu bagă de seamă,

Spun vorbe străine, te înfiori,

Tu, lasă doar vântul să geamă.

Iar în…

Revin pe-a  sângelui cântare 

Ðin drumuri reci și-ntunecate 

Mi-a fost atât de dor de soare 

Legat am fost sub trei păcate. 

Cerșeam întruna viață nouă 

Sub geana cerului umblând …

Cine duce și aduce,  

Cine face și desface,

Cine moare, și învie

Ca-ntr-un soi  de melodie

Fără vers,

Cine-nfundă și desfundă,

Cine-mparte și desparte,

Cine cântă și descântă

Într-o altă slovă mută,

Ca din mers,

Cine toarce și se-ntoarce,

Juniori și junioare,

Seniori și senioare,

Concert pentru fiecare

Are viața.

Cine explică, implică,

Cine frânge,…

De mult timp trăiesc

printre rânduri

Și mi-e bine

Văd ceața și cred

că e curcubeu,

Aurora boreală o simt

ca o pânză a Penelopei

Când aud lupii urlând,

gata să se năpustească,

îmi văd visele neterminate,

oprite în creștere, ca pământul

sacru, neudat la timp.

Mă surprind cu resturi de fraze

cărora le pierd înțelesul,

nu se potrivesc nici

timpului meu, nici…

Ce îmi spui tu, străine, venit din viitor,

Culegător de stele sau mag necunoscut ?

Rămâi pe colț de cer, de ești pustiitor

Eu sunt în visul mamei și nici nu m-am născut 

Zici c-ai venit cu rhune să-mi creionezi destinul,

Cărările să-mi cureți și să-mi zidești palate,

Să mă ridici în bolta în care levantinul

Ferice viețuiește în lumi imaculate ?.

Maica însă m-așteaptă sporindu-și nerăbdarea,

Și…

Bat clopotele din apus, gemând,

Și-agață-n părul  meu, alburiu-mov

Ecouri mici, în șir recuperând

Un Timp pe care-l caut în Ceaslov

Simt bucuria inimii ce-ncearcă

Să facă un acord și cu trecutul

Pornind rapid parâma să întoarcă,

Să recunoască iarăși începutul

Timpul  nu e un  cal să-i pui zăbală,

Și nu e nici prieten credincios

Departe dar, de tagma animală,

Încep să cred că e un Făt …

Fire de plumb strecurate-n tăcere

Se abat catre mine, încrâncenat

În haos mă-mping, nu am putere

Să-mi apăr locul de altădat

Vin din apusuri de miazănoapte,

Din veac în veac respir mai greu,

Eu duc simbolul acelor fapte

Trimise-apoi spre Dumnezeu

Dar nu știu cine-mi arată sensul

Întâmpin noduri iscate de vânt,

Încep să pierd, dar cred eresul

Pe buze-mi rămâne vag un…

Cu scâncetul copilului din burtă

m-a înnobilat viața,

în mersul ei nepăsător, ziceam

Cu forfota simțirilor adânci

am răspuns eu,

luând totul în serios,

de ce să stric cărările vieții

când moartea, umbră hulpavă,

așteaptă după ușă să-i ia locul

De-abia la înserare, se împarte totul

Caii se înalță pe aripa sorții,

eu, pe darabana mea de catifea,

cânt prohod de…

Se-anunță zorii în străfunduri,

Din curba lină de sub nori

Prin cenușiul lor, în rânduri,

Apar în scenă, meteori

Pornesc din coadă de cometă

Spărgând cu zgomote eterul,

Zici că-i o linie secretă

Ce vrea să-și apere misterul

Sclipesc, se-aleargă și se joacă, 

Când dunga nopții e-n plecare

Se-aruncă veseli și provoacă

Un soi hibrid de vindecare

Reizvorând din praf de…

Am iarnă, adânc în suflet,

îmi scutur cojoacele

cu furia tensiunii anilor grei

câmpul meu de omăt a urcat până la  umeri,

în curând declanșez marea avalanșă

Mă ancorez în veșnicia care mă așteaptă,

biruitoare, să-mi pună stelele pe frunte, 

să mă declare absolvent de viață, cu masterat

în depășirea dificultăților.

Filmul începe însă cu sfârșitul

Pe sonarul meu au apărut amenzile,

chiar…

Risipim vorbe călcând pe secunde

Ðesenăm cerc larg pe drumuri trasate

Deși credem încă-n semințe fecunde

Și în recoltele lor  de inimi salvate

Luăm startul iute, ne ucidem furii,…

Strâng gândurile toate,

le fac pachet,

Când Luna apare

și noaptea se lasă,

mă joc printre versuri,

mimez un poet,

arunc năvodul

să prind rime în plasă

Nu-mi vine să scriu,

mă izbește dogoarea

unor reflexii 

ce mă înconjoară,

Și, dintr-odată, 

accept culoarea

ce schimbă-n mine

un pian c-o vioară

Iar inima bate

c-un tic-tac…