Viscoleşte vântul

Viscoleşte vântul prin păduri vrăjite…

„Cine bata apa (mărilor), iubite?”

…Știu cum rătaceşte, gându-mi ostenit

Pornit către steaua, care m-a ursit.

Viscoleşte vântul trestia pe lac…

„Cine-ţi tot promite buruieni de leac?”

…Știu că cel ce trece neclintit în şa

Se și pierde-n zarea norilor de nea.

„Dar când drumul vieţii, dorul te-amăgeşte,

Pe ce cărăruie…

Trec şi eu

Strig ca orbul, știi bătrâne, nu conta pe tâmple spâne!

Azi, ecoul fără milă îmi întoarce şoimii-n zbor.

Doamnă, prin cea doină-a gliei, trec, dar nu şi cel din urmă

Peste care ghimpi de gheaţă vor sufla ucigător.

Dacă trec şi eu pe ape... cel născut întru păcate,

Cu icoana poeziei păzită ca pe trofeu…

Iată, păsări peste lume, vin cu aripe de ceaţă

Picurând în ploi de aur, sângele lui…

Cântec în ploaie

Bat duzii-n geamuri, poate ploaia

Ori gândul  meu de tine-i plin,

Ori gerul muşcă din podele

De-mi simt iar sufletul străin ?

Imbrac o haină roasă-n spate

Mă pierd în câmp.  „Hei vânt  hain !

N-ai întâlnit copilăria-mi,

Râzând pe cănile cu vin?”

“De-am întâlnit-o?! Bătrâneşte,

La foc domol , pe pietre sta

Alături ,luna…  Iar cu ochii,

Privind la ea, chiar…

Ultima scrisoare

Primise scrisoare. Era fericit.

Castanii-n oraş dăduseră-n floare

Pe bulevard şi alei

tineri alunecoşi, doi câte doi…

Un evantai ca un fluviu

peste un oraş aurit.

Paşii lui pe asfalt, cadenţau a-ntrebare

Uluială era, sau mirare?

Dar primise scrisoare de la ea

Şi era fericit.

Îi scria că-l aşteptase-n oraş.

În parc la statuie.

Aveau să-şi…

                      Rugă de seară

Iată că sfinții vorbesc și eu adeveresc,

Arunc piatra și ea cade pe mine…

Doamne, dacă aș putea să îți răsplătesc

Văzutele și nevăzutele mele

Îndreptate spre tine.

             Furtuna pe mare, cerul cu astre

             Toate ale tale acum le întorn

             Să vestească ivirea acelor magi rătăciți

             Și moartea să-nvingă, suflând dintr-un corn

   …

Cântec de noapte

Te ridici într-un târziu de noapte

Tragi un colț perdelei de la geam

Pe pervaz gutuile sunt coapte

Ca în ziua când le culegeam.

Și asculți. De undeva din zare

Printr-un șir de zarzări și castani

Urcă-n cer colinde oarecare

Ca-n copilăria noastră de puștani.

Inima de vulturi ți-este plină

Scormone în tine doar fiori:

„Nu mai sunt copilă! E o…

Eu când aud iarna…

Eu când aud iarna cum bate la geam

Cu aripi de vulturi și gheare de pradă

Tu zici că la munte, în codri, pe-un ram

O pasăre cântă, de-aduce zăpadă.

În timp ce spui asta, tot cred că aud

Că-n glume te dai când cu frigul ori gerul.

Talanga sub streșini pe creanga de dud

Întruna colindă de sfâșie cerul.

Cum cea de se vinde, pe-un pumn de arginți

Și crede-n ursita cu…

Trec trenuri și-acum

Treceau trenuri și-atunci prin acea gară

(Înghețate tun, fără a opri)

Pe peron o vedeam, cred, prima oară

Ca din Utrillo desprinsă! Alb-gri.

Din senin se porni vântul spre seară

Ploaia ridică un zid între noi.

Ce-ar fi fost ca din frânturi, bunăoară,

Să se-nfiripe-o poveste în doi?

Tâlhărea și un gând dus peste zare

Săgeți de gheață-mi înfigea în piept

Sfidând…

Va ninge și mâine

Ninge ca în povești la Berca. Să tot cearnă!

Demult n-am mai trăit, noi doi o așa iarnă.

Chiar îmi închipui astăzi, deși din ce mai rar

Cum mai băteam cărarea sub luna în pătrar.

Sub bolta de salcâmi visam să-mi cazi în brațe

Și neaua ca de brazi în păr să ni se-agațe;

Și să mă scald ca marea în ochi-ți de turcoaz,

Din vara când pe fugă mă așteptai la iaz.

Dar te-ai pierdut…

Partitură de iarnă

Pe partitura iernii Renoir a și pictat

Cu mână de maestru o lebădă și-un lac.

Privind uimit tabloul, Ceaikovski a compus

Baletul ce-ndrăgiră și îngerii de sus.

În veșmânt prea sărac, inspirat mare parte

Lev Ivanov i-a scris un libret fără moarte,

Despre niște elfi, în basm lunecând repede

Și niște prințese… vrăjite în lebede.

Noi care privim partitura iernii, mai…

Baladå pentru copilårie

Leru-i ler şi leru-i ler!...

Cădeau florile pe casă

Cântau îngerii în cer,

Năştea muma-mpărăteasă...

Dar plecat de mic în lume

Dragul ei copil uitase…

Crâmpei dintr-o viață

Uneori mă întreb

privind cum zboară cocorii toamna,

dacă ai iubit și tu zarea la mare, ca mine.

Dacă iubirea ta a fost adevărată,

ori numai vorbele tale mint mereu?

Ce-i drept, o să-mi fie foarte greu

și pe mare am întâlnit trădări de tot felul.

Așa îi încearcă Dumnezeu pe oameni...

Dacă nu, ursitoarele și-au răcit gura

spunând:

că nu zeama cucutei turnată în ureche regelui…

În vers, să-ți cioplesc sănii și cai

Ca să crezi iar în basm și-n povești de alint

Eu arcul de aur am luat la spinare.

Tu-ai aruncat însă, oglinjoara de-argint...

Și-un lac între noi s-a întins până în zare.

Atunci într-un șoim cu ale lui aripi ca punți

Pentru tine m-am dat de trei ori peste cap.

Tu ai mai scos (iarăși) doar un pieptăn de jad

Și un codru imens s-a ridicat până-n…

Nu se poate face doar cu arcul găuri în soare

Cum nici o ghiulea de tun nu va lovi luna

Dar de la capătul pământului, singur, în zare

Mă uit cât de bine vă e! Și mă mir numa!

Stau lângă îngeri. Firesc, ei mă întreabă mereu

„De ce stelele voastre nu cad cu-ale mele în mare?”

Adevărul doare întotdeauna. Îl aud pe Dumnezeu -

„Spune-le ce vor să audă, nu ce pe tine te doare!"

Am dreptul să vă vorbesc despre…

Și totuși...

Își spuneau toți: Pe mare curând va fi furtună

Și valul îl va-nghiți. Ca focul… rugu-aprins.

De-aceea îndoiala pe tine te-a cuprins…

Cât am strigat:Nu-i crede, că totul e minciună!

Tu dârdâiai în stele și m-ai luat în glumă

Când prăbușit pe scânduri atâta m-am rugat:

Îndepărtează Tată, paharul ce mi-ai dat

Iar ei, zăpada caldă să-i țină loc de glugă.

Și îmi era frig, și totuși……