Ne-aruncă toamna gol de frunză-n cale

Să nu-ntrebăm de ce la nunta firii

S-au cununat pe volte muzicale,

Râzând a iarnă, prea-sfielnici, mirii.

Pădurea poartă rochie de ceață

Țesută-n zori din ghemul alb din lună

Ici-colo câte-o zi cu drag de viață

Îi prinde-n văl trei raze și-o cunună.

Strângând buchet de flori și câte-s toate

În brațele-i cambrate-n foi veline

Printre grădini și case dând din coate

În gri de…

Stelele fug din raiul meu

Sunt o coloană de bazalt

Aleg și iau numai ce-i greu

Și peste ani mai fac un salt

Când îmi apari ca o poveste

Și-mi sprijini fruntea de a ta

Știu că din viață…

ucis de dor la marginea pustie

la galop fug anii spre mormânt

de-abia mocnește focu-n poezie

îi simt cenușa proaspătă în vânt



...



ți-arunc în piept metafore să ardă

în flacăra-ți nebună de plăceri

și las la frig iubirile de gardă

de parcă-n foc e ultima din seri



ți-i flama strânsă-ntre nuiele

fiori te-mbracă dulce-n jar

sădesc sublim atingerile-n piele

și trupu-ntreg pe-un furnicar



te-avânt pe…

Țipătul ierbii

la urechea noului an -

o amintire

FUYUNO NIJI

(traducere Costel Zăgan)

               * 

 fumul pe casă -

o poveste uitată

urcă prin vreme…

                   *

  mor frunzele cad -

sub cireșul din curte

    stă leagănul gol…

                   Motto

                    “Cunoaștere - urâtă arătare –

                     Nu știi nimic, nici nu te știi pe tine.”

                     Reus

ȋn râșniță am mărunțit secunde

iar ȋn clepsidră tăcerea mi s-a scurs

a ști sau a nu ști s-au dus pe unde

cunoașterea de mine-i fără curs

copilul se mai zbate ȋncă-n mine

și-mi este greu să-i liniștesc…

Un vânt călduț ne șuiera prin plete,

În noaptea cu ochi negri, ca de tuci.

Scria văzduhul în cuvinte dulci,

Ce mi le șiroiai pe la ureche.

Un alb Luceafăr, prin cerul cenușiu,

Umplea cu strălucirea-i veșnicii, 

Iar larg mirajul razelor mlădii

Boltea înaltul, de parc-ar fi fost viu.

Tăcea în somnul nopții lumea-ntreagă.

Doar între noi se…

Văd cum terasele-nchid,

cum frunzele plopilor bat;

din lună se scurge-un lichid

direct la mine-n ficat.

O haită răzleață, andante,

de maidanezi, mă înjură,

l-aș chema, să vină, pe…

Nu știu dacă ce văd acum

E-o partitură dintr-un drum

Un dans romantic de salon

Un simplu foxtrot de bonton

Sau o fantomă

În cuget încă nu s-au stins 

Flăcări înalte ce-ai…

Prinde-mă!

După ce mă alergi mai întâi

printre dorurile din

cămările inimii tale...

Cuprinde-mă!

Cu același vânt cu care

îmi aduci infinitul.

Cel cu atingeri sfârâitoare,

ce cunoaște doar

alinturi aprige...

Aprinde-mă!

Cu visele tale, care ar

rodi fierbințeli…

Nu sunt cel mai bun regizor

Nu sunt nici mare actor

N-am jucat nici în Regizor

Sunt puțin cam incolor

Îmi adun cu grijă mapa 

Când spectacolul se-ncheie

Scot jobenul, scot și…

cu glas tare îi spunem lume

dar acest cuvânt este făcut din necunoscut

patru litere necuprinse de ochiul vreunui muritor

familiare încă …

Uneori, mă ascund sub pleoapa gândului

și merg ca iscoadă

în văile și povârnișurile tale,

cu încântarea că aștern

căldură pașilor mei.

Venerez hotarele Raiului nostru,

deși le-aș frânge bucuroasă misterul,

ca să-mi scald zvonul fierbinte al sângelui,

încolăcită ca șarpele în ființa ta...

Să-ți aflu cu sete sfâșierea, și pacea,

și tainele visurilor,…

pe la toamnă iar

foi de calendar

vor cădea pe palme-n loc de frunze

tapetate-n geam

ploi din ocean

spală rujul tău gravat pe buze

se usucă-ncet

florile din piept

ca fântâna ce-a pierdut izvorul

pagină-n caiet

viața-n amanet

albă de cerneală găzduiește dorul

noaptea pe fundal

frigul infernal

drum până la oase taie bisturiul

stele-ntr-un final

nu mai cad pe mal

ieri și-au…

E-ntâi decembrie și, iată, fac

Bărcuțe din hârtie creponată, 

Pe la spitalul nouă, de nebuni, 

Și nu mă sună iarăși  nicio…

Pic!

Pic!

Pic!

Auziți?

E secunda ce ne picură 

pe suflete...

Amara,

perfida

și incolora secundă,

împietrită în exemplare gemene,

ce ne cântă duios că trăim,

în timp ce noi,

cu durere,

ne amintim

că se întâmplă sfârșituri!

liniștea asta e perfectă să
spargem pahare
în cinstea tuturor
care ne-au trecut prin
carne
a ușilor trântite-n nas
în nopțile care încurcă
vinul cu sângele

liniștea asta e perfectă
să ne îngânăm
fricile