Iertare

[Huțanu Ramona-Elena]

Vreau să mă ierți, pentru ceea ce nu sunt,

Să pot pleca cu inima împăcată,

Eu te iert, pe toate le-ai făcut,

Supus de mintea-ți deșartă.

Știu că în zadar au fost,

Oh…visele mele!

Nu puteam să-ți spun tot,

De frică, c-ai fi fugit de ele.

Și fără un cuvânt spus,

Ai dispărut din al meu rai,

Rămâi cu bine, suflet distrus,

Tu gând să oferi iubire n-ai!

[Mihaela Popa]

bun venit!

[Chris]

Bun venit!

[Grig Salvan]

Inocența iubirii la începuturi de viață și de vers, o simplitate a spunerii care are și sclipiri, dar și unele expresii terne, să nu zic banale. Îmi place începutul, oarecum paradoxal: „Vreau să mă ierți pentru ceea ce nu sunt”.

Strofa a doua are ingenuitate și farmec, mai puțin cacofonia, care poate fi evitată ușor folosind cuvântul teamă în loc de frică:

„Știu că în zadar au fost,

Oh…visele mele!

Nu puteam să-ți spun tot,

De frică, c-ai fi fugit de ele.”

De fapt o primă cacofonie apare încă din prima strofă: „Să pot pleca cu inima împăcată”. Bine de evitat.

Dincolo de acestea și de unele exprimări naive, sunt semne de talent și șanse de evoluție.

[bolache alexandru]

Uneori ne dorim să fim mai mult pentru cineva care nu merită... Bun venit pe Însemne!

[Amanda Spulber]

Ar putea fi o poezie naivă dacă nu ar conține clișee. Naivitatea și spontaneitatea sunt greu de obținut, dar aici sunt contaminate de clișee. Am văzut și eu că ești foarte tânără, deci ai timp să citești. E nevoie de multă lectură, din autori consacrați pentru început.

Aici virgula nu ajută la evitarea cacofoniei:

De frică, c-ai fi fugit de ele.

Se poate evita prin înlocuirea cu de teamă că. Dar oricum e un clișeu. Doar o prozodie bună, cu ritm, măsură, rime, ar putea face clișeele acceptabile și nici măcar atunci, depinde cum sunt introduse în text. În concluzie, există interes, sensibilitate și potențial, cred, dar e nevoie de lectură și exerciții. 

[petrut dan]

Bine ai venit pe Însemne Culturale, inspirație și mult succes, cu drag!

[Vasilisia Lazăr]

De unde atâta tristețe la un boboc de fată de 20 de ani cu atâtea pasiuni câte am văzut în CV, care ar trebui să scrie despre dragoste și nu despre moarte? 

Despre formă, conținut etc., la următoarea postare.

[Mihai Katin]

Nu putem să-ți spun tot, Nu puteam

Vreau să mă ierți, pentru ceea ce nu sunt,
Să pot pleca cu inima împăcată,
Eu te iert, pe toate le-ai făcut,
Supus de mintea-ți deșartă.

primul catren este de fapt esenta acestui sentimental poem...

[Ada Nemescu]

Bine ai venit! încă o dată urez...

Fată frumoasă, fără tristeți, bucuriile n-ar avea sens/strălucire/dulceață... așa este în viață...

Spor și inspirație, scrie cu bucurie! 

“Mă gândesc că Dumnezeu le va ierta pe toate, în afară de lipsa bucuriei.” (Alexander Schmemann)

aDa