De-abia mocnește focu-n poezie

[Mick Lorem]

ucis de dor la marginea pustie
la galop fug anii spre mormânt
de-abia mocnește focu-n poezie
îi simt cenușa proaspătă în vânt

...

ți-arunc în piept metafore să ardă
în flacăra-ți nebună de plăceri
și las la frig iubirile de gardă
de parcă-n foc e ultima din seri

ți-i flama strânsă-ntre nuiele
fiori te-mbracă dulce-n jar
sădesc sublim atingerile-n piele
și trupu-ntreg pe-un furnicar

te-avânt pe valurile-ncinse
feresc solemn barierile în lături
la maximum stau duzele deschise
presimt în răsuflarea-ți flăcări

...

de-abia mocnește focu-n poezie
îi simt cenușa proaspătă în vânt
ucis de dor la marginea pustie
la galop fug anii spre mormânt