Cândva

[Glodeanu Ramona-Elena]

Poza mea

o vei găsi,

undeva

în cărți uitată,

o vei lua,

o vei privi

șoptind ușor

,,A fost odată”.

Și pe spate

de o-ntorci

vei găsi

scris angelic

„Nu sunt eu,

ci doar o umbră,

mică piedică

a uitării”.

La mormântul

ca de gheață

vei veni

cu trandafiri.

Lumânarea,

parcă-n viață

va domni

în cimitir.

De pe crucea

cenușie

vei citi

înlăcrimat

„Oricine poate

iubi,

dar cine poate

aștepta?”

[Mihaela Popa]

am găsit poezie în imaginea asta

"Lumânarea,

parcă-n viață

va domni

în cimitir."

în rest, scriere sumbră, clișeică, sper să vii și cu ceva optimism

nu te descuraja, citește, încearcă, scrie, rescrie

[Chris]

iti recomand lectura altor autori si, mai ales, autori contemporani - chiar incepand cu site-ul cenaclu al carui scop este acela de a ne imbunatati sau slefui calitatile lirice/narative.

[bolache alexandru]

Ești la început de drum. Aici vei primi sfaturi care te vor ajuta să evoluezi. 

[Amanda Spulber]

Observ și aici același lucru: naivitate și spontaneitate plus clișee. Încearcă să eviți clișeele. Ori imiți un poet bun, dacă vrei să imiți. Nu e nimic rău în a imita când ești începător. Important e să te desprinzi pe parcurs. Ori scrii așa cum simți, fără să adaugi clișee. Ai primit comentarii foarte bune înainte de comentariul meu. Citește-le cu atenție. Nu te descuraja. Oricine primește critici. Există texte mai puțin bune și la autori foarte talentați. Important e să înveți și să ieși din tipar așa cum ți-ai propus.

[Vasilisia Lazăr]

Poate că eu am fost un pic mai dură și, luată de valul a ceea ce voiam neapărat să spun, am uitat să evidențiez ceva ce mie mi-a plăcut în mod deosebit și anume finalul. 

Oricine poate

iubi,

dar cine poate

aștepta?

Acum nu știu dacă îți aparține, observ că e pus între ghilimele. Dar mi-a plăcut.

Ceea ce am scris nu retractez, știu că nu-ți vreau răul, dimpotrivă, vreau să evoluezi și, pentru asta, e nevoie să faci ce am scris în comentariul anterior. Sper că nu am supărat, uneori un duș un pic mai rece ne face bine. :) Aici suntem pe un site de literatură, abordările sunt puțin diferite. 

Drag!

[petrut dan]

Mi- a plăcut imaginea din versurile:

„Lumânarea,

parcă-n viață

va domni

în cimitir.”, deosebită și puternică, ai reușit să transmiți din starea ce te-a condus la scrierea acestui poem ce îți susține vocea personală, dpmd vedere nu trebuie neapărat să te încadrezi în vreun gen sau tematică, la anii tăi ai tot timpul să evoluezi și să înțelegi ce ți se potrivește sau ce te reprezintă mai bine, iar pentru ceilalți, dezamăgirile sau pierderile în dragoste nu țin cont de vârstă, dacă tu simți că te reprezintă scrie cum îți spune/dictează cugetul și nu vei greși niciodată! Dar imaginea pe care ne-ai propus-o este deosebită, iar dacă ai reușit să scrii ceva ce se reține ușor înseamnă că „semne bune anul are”, cu drag! Mai trec!

[Vasilisia Lazăr]

Fără a vrea să supăr, dar acest text nu se armonizează deloc cu tiparele lirice ale prezentului, ci, dimpotrivă, forţează, atât la nivelul mentalului creatorului, cât şi la nivelul formei exterioare a plăsmuirilor sale, întoarcerea către mijlocul veacului XIX. Secvențe precum „o mică piedică în calea uitării” sau „la mormântul/ ca de gheață/ vei veni/ cu trandafiri”, pentru un lector exigent, familiarizat cu rigurozitățile poetice ale prezentului, aceste versuri nu mai au nimic de oferit, în afara câtorva învăţăminte despre cum nu trebuie să se scrie, poezie, la începutul mileniului trei creştin. Ca să nu mai vorbim că, per ansamblu, prozodia îl domină pe autor, şi nu invers. Nu întotdeauna universul lăuntric al unui autor are ceva de spus şi celorlalţi. Nu poţi fi creator valoros, în orice domeniu (nu doar în cel literar), fără a avea o cultură de specialitate, tehnică şi critică, deopotrivă, cel puţin de un nivel mediu! Se impune o bogată lectură despre înaintaşi, o bogată cultură literară și filozofică şi, peste toate, talent. Așadar, recomand lectură, cât mai multă lectură literară, pentru început, studierea aprofundată a figurilor de stil și studiul prozodiei (dacă intenționezi să scrii clasic)! Apoi ne mai auzim, vom mai vedea. La 20 de ani, încă e timp pentru toate. Succes!

Și încă ceva cu privire la editare: semnele de punctuație se lipesc întotdeauna de cuvânt.