lângă trenul tău ca o veche armură

ne trecem o șoaptă din gură în gură

căldura ta - până aici risipită -

în palmele mele se-adună grăbită

în palmele mele arse palpită

visele noastre - albe monede -

(preț de uitare, de-aș putea crede)

durerea ghemuită rămasă în gară

mai arde stins ca un muc de țigară...

cu albele monede strânse-ntr-o mână

nu pot să-mi cumpăr un ”noapte bună”

pe drumul pustiu al…

nu mă lega
lucruri minunate
au început să se petreacă
în emisfera stângă
până ce s-a ars
orizontul vertical
unea cele două părți
impar

zi de pescuit

lac în vârful muntelui

biban la copcă

Costel Zăgan

nu pot nicicum

să-nfrunt aceeași foame

ce-mi macină deja atâția ani

și mă împinge să trăiesc

aceleași drame

cu inima-n cojoc de porțelan

nu pot să uit

să strig

s-ascund durerea

mi-e versul mut

pierdut în ocean

ca un blestem ajuns în dar aievea

unor voci emise de…

amețitoare pustie!

nopțile n-au calendar

suflet-ogar, te îmbie

în noapte zarea de jar

vise sunt oare, pe șine

trenuri cu trup de femeie?

glasul se duce?... ori vine?

ori păr de fecioară scânteie?

cu botul în spuza tăcerii

năluca adulmeci aproape

te-nșeală când aripa serii

când scâncet de ape...

ogarul meu de pripas

vânătoarea nu știe că nu-i

asudare mai mult de un ceas

și-apoi nimic,…

Atât de pură
încât toți demonii
mușcă din ea
efect advers
al uitării.

1. Vreau să te socot
   de la A la Y,
   Z-etul
   ți-l las la început
   pentru o altă viață.
   Moștenesc pasiunea
   zilei
   murind la capăt
   fără drept
   de apel
   îndoită în noapte
   până apare cealaltă.

Sunt latin Domniță

focu-mi arde-n vene

face-v-aș o tocăniță

doamnelor cu pene

Focu-mi arde-n vene

ce-mi zbârnie călcâiul

n-a trecut doar vreme

pe unde-a intrat cuiul…

Domnea o liniște peste pământ

de se-auzea cum se înalță iarba

și cum respiră fiarele în gând;

Un roi de fluturi albi zburau de-a baba-oarba,

câmpii de bronz se unduiau tăcând.…

De fiecare dată
când te-am văzut
am strâns legământul
până ce viața
ne-a orbit pe amândoi
îmbrățișați

Sfinți fără de sinaxar,
Cu privire prea-blajină,
În hlamide de lumină,
Ne așteaptă la hotar.

Încă tăinuiți sub var,
Din icoane ce-o să vină,
Sfinți fără de sinaxar
Cu privire prea-blajină,

Aripi ne croiesc în dar,
Din zarca de șoareci plină,
Împletesc colindă lină,
Crucile-nflorite par

Sfinți fără de sinaxar.

umbre adânci, uneori pâlpâiri

în noapte gasteropode

focuri ca suliți, tainice iviri

jelanii ca extatice ode...

molcom alungă umbre din geam

mâna ce-a rupt crinoline

umbra prelungă eu însumi eram

și mâna m-alungă pe mine...

toate pâraiele roșu clipesc

melcii prin ierburi asudă

umbră cu toate-n ascuns mă-nfrățesc

umbră zdrențuită și udă...

bat fără sunet pereții zbârciți

recele-n toate e rege!

născuți de…

Un cer purpuriu privesc, de pe-o gruie,

rotindu-și pulsarii, încet, către luciuri…

Îți simt, o, Christoase, deșertul din buze,

mirosul de sânge pătruns, prin răstimpuri,

în crucea din mine;

Și-aicea, năvalnic,

pe-aceste costișe, mă văd ca o rouă

prelinsă pe frunte-Ți,

izvor murmurând de sub coasta-njunghiată

ce-Ți spală genuchii juliți de…