Mi-e teamă acum de mâinele tău, femeie

Când totul în jur se transformă în praf

Când, din ce erai, o impresionantă zee

Ai rămas între noi doar un mic paragraf

Ridică-te și stai  pe soclul de regină

Tu nu poți fi doar generare…

 am iubit mereu marea și cerul

și modul acela suspect în care fluturii se așezau

pe umărul meu stâng și colorau aerul,

dar nu am avut cui să-i cânt sau să-i dau un sărut,

o îmbrățișare care să-mi țină ziua întinsă.

nu am avut cu cine să vorbesc despre orice,

cu tristețe senină.

cândva dragostea era casa mea,

muzica ei era o pasăre de foc în…

lumânarea cu lacrimi o stingi

seară de seară...

ce să-ți aduc să nu plângi

floare amară?

jocul meu cu oameni de ceară?

un cântec șoptit din chitară?

să-ți dăruiesc de uitare un ceas?

ori câinele meu de pripas?

paltinul meu aplecat

ca o flamură udă?

din pomul meu fulgerat

piersica crudă?

focul seara pe câmp horă de flori?

pe umeri calde ninsori?

floarea de vișin căzută pe baltă?

statuia neatinsă de…

de undeva 

mult mai departe decât întunericul

se-ngrămădesc în geamuri

ropote de ceață

fața …

Se aude  toamna în șoaptă de cântec

Și-mi aduce-oglinda anilor ce-au fost

Simt iarăși fiorul ce vibrează-n pântec

Și mă-ntreb într-una câte mai au rost

Gândul mă petrece, Zbor cu o aripă,

Duc pe umeri forța unei…

În leagănul amurgului,

tiptil,

se furișează amintirile...

Ca într-o vrajă

te cuprinde sânul roditor

și nu te miri de binefăcătorul dar,

nici de căldura neasemuită a cuibului dintâi...

E un firesc

pe care îl respiri,

în șoaptele nedeslușite încă

percepi ocrotitoarea umbră

și ochii tăi,

descoperind lumina,

privesc icoana născătoare de minuni,

e prima între îngeri,

și-ți va…

Se lasă înserarea, iar ziua obosită

dispare printre arbori și urcă înspre cer,

curg razele de lună, cernute ca prin sită,

din tolba nevăzută a unui lăncier.

Statuile-adormite pe soclurile grele…

Plutesc iarăși pe-un râu albastru violet

Și-un val înalt îmi spală din lacrimi, mare parte

Se-aude în surdină pianul. Și-o strofă de sonet

Îmi tremură pe umeri, fără serenitate

E cald în legănarea cu care navighez

Sedusă sunt de apa…

marmura te strânge de gat

ca o maletă strimtă

uneori

ești spânzurat de viață

alteori

viața te trage la fund

și nu mai ai aer

pentru cei…

când pleacă de la capăt

tramvaiul ia forma unei curgeri

de suflete somnoroase

privind picior …

Dacă din bloc de piatră mai crezi ca faci alei

Și poți urca pe creste de vârf, cele înalte

Izvorul tinereții încă mai poți să-l bei

Iubirea însă, oare, cum faci să mai tresalte ?

Se-anunță dunga nopții venită la zenit

Curând apare…

Auzi cum se mişcǎ?

Discret

Mecanica oaselor,

Catedrala de calcar în care

Bătaia inimii este ca un ecou

În ferestrele ochilor,

Ca un ciocănit la geamul dinspre mările nemuririi,

Cât de mult ne iubim chipul atât de subţire,

Atât de fragil încât

Îl ascundem sub straturi albastre şi aurii,

Îl strângem în armuri uşoare să nu simţim

Cum devine un altul,

Oră de oră,

Secundă din…

Las-mi spațiu, lasă-mi timp

Vreau să mă înalț spre tine

Și din orice anotimp

Voi prelinge note line

Lasă-mi dorul, nu mi-l lua

Vreau să-mpart din el oricui

Să-mi păstrez pe struna…

Când talpa cald coboară pe nisip

Și bolta se-arcuiește delicat

Ca un semnal din astre,  fără chip

Corpuscul diamant, neadecvat

Rănii cuspide din cortina  ploii

Fereastră ce m-aruncă solitar…

Ani mulți s-au adunat în urma mea,

cu amintiri venind necenzurate ,

iar timpu-n loc parcă ar vrea să stea

ca să-mi adun păcatele uitate.

Vă simt pe toate, strânse la un loc,

cu chipurile umbre trecătoare,…

Secundele latră

trezind clopote ghemuite,

așezate la înălțimea capelei

ce bat îndoliate trupuri,

un fum de țigară miroase a tămâie,

se pierde-n distanțe neclare,

pietrele imprimă tălpile goale,

numerotându-le,

iar toaca ieșită din gratii

acoperă chipuri albe, confuze.

Trag jos trupul mușcat de viscolul

ce sare pe mine,

arunc codrul de pâine uscat,

și scap nemâncat,

adunat laolaltă cu restul,

după gratii,…

picioare 

scurte

în umbra 

luminii

și picături …

Virtutea glasului celest

Sunet de harpă între îngeri

Viori și clape-n ultim  gest,

Aripi de fluture, atingeri

E-o bogăție spre zenit

Și-o trepidație profundă

Lumini deschid un…

atinge cu buzele sufletul meu!
nu-i așa că-i fierbinte?
foc nu se vede, dar totuși el arde
pe rugul aprins de cuvinte...

mare minune că sufletul meu
atâta arsură învinge
amar însetat, din toate mările
bea de stinge...

uscați de soare norii seci dezmiardă
mirosul în cuptor de grâne coapte
dogoarea ne sugrumă ca o zgardă
răcorile s-au exilat din noapte

nu mișcă vânt în pomii fără umbră
oglinzi căzute-n lac nu mai respiră
se-neacă sufocată luna sumbră
în ceasuri se oprește orice spiră

desprindere-ntre noi cât nu pot ține
jur-împrejur nu-i rost să te enumăr
timid mă răcorești cu dor de tine
mă necuprinzi uitată dinspre umăr