îngheţat

cocoţat pe streaşina

unui şanţ



mai adânc



când m-am tăiat

la un deget şi roşu curgea



şi aşteptam

cu ochii lung pe stradă



să nu mă transform

într-o stalactită (şi tu)



într-un tic şi tac

de bătăi ale inimii,



să mă găseşti



(pe…

Ninge la fereastra gândului

îl îmbracă în albul munţilor din cer,

respir răcoarea lacrimilor pe un ram.

Ninge la fereastra sufletului însetat…

Parcă suntem lipsiți de zare

când stăm așa, precum un gând

pornit spre așteptare;

aș vrea să pot rosti cuvinte

despre sosiri în pragul sorții,

ignorând vârstele, care

poartă-n ele și o vreme-a morții.



suntem două feluri de a fi;

mie-mi plac tainele nopții,

pe când tu, în fiecare zi,

îmbraci cu privirea alte geografii.



între noi, deseori e pustiu

și este loc de viscolire;

poate într-o zi, de m-oi chema să-ți fiu,…

Iubito, vai, se lasă înserarea!

Te rog răspunde, dacă-mi simţi chemarea

Şi lasă-mi dorul să te-nvelească-n dor,

Mă iartă şi-alungă urmele de nor,

Primeşte-mă şi luminează-mi zarea.…

Cine sunteţi voi în ţara unde nimeni nu zâmbeşte,

unde viscolul trimite sufletele-n viitor

şi-n troiene fără lacrimi visul nopţii rugineşte

îngheţând de-atâta spaimă lângă sfinţii care mor?

Cum jucaţi la nunta clipei într-o ţară-ndoliată

unde pâinea nu hrăneşte foamea tristelor priviri,

şi de ce nu vine iarna prin trecutul care-l poartă

fără să rănească timpul strecurat în amintiri?

Ce se-ntamplă cu oceanul…

să nu uităm

să numărăm zborurile

în amfiteatrul durerii

sunt calmante

administrate de îngeri intravenos

ca pulsiuni de iubire

anesteziind

când ne așezăm cu fața spre cer

chiar dacă zborul ne-aleargă prin rugăciune

există o…

pe partea lunii era marea

am prins ultimul zbor al ideii

fără hartă

și fără costume de baie

ne-am întins cât era de lungă

pielea

sub soarele acela ud și furibund

de pe buze…

îmbrăţişarea

era pictată pe suflet

de cuvânt



privind

am simţit rugămintea

culorilor

le-am deschis porţi

pulsând 

se-adăposteau

 

în fiecare spin

neştiut



uneori curg

petale

în lumina frântă

"-de prea multă culoare

nu poţi muri"

mi-au spus



închizând ochii



de-atunci le sorb agonia



ascunsă în nuanţe



am…

Când noaptea se cufundă, o lună se ascunde...

Creolă întomnată în iernile ţesute;

Pe un rondou de stele iluzii sunt cusute,…

să mă cunosc

dinainte de a mă naşte

şi tot alerg cu mintea

împrejurul sufletului

să mă descopăr chiar

dacă ştiam că-n poarta vieţii,

voi da de tine şi doar atunci,

acoperit de îmbrăţişările nopţii,

voi privi prin ochii

palmelor tale să mă ştiu.

Am hotărât s-aştept

alergând spre tine.

Ştiu acum că şi tu mă aştepţi.…

între valurile degetelor unduindu-şi cuvintele

m-am lovit de culoarea ochilor tăi

într-o tăcere înfloreau catarge 

în irişi plutirea

pierdută în noi

corabia



respiră furtuna

acestei lumi din adâncuri te fură

cand ceasul orizontului îngheaţă

depărtarea gândurilor alături

de inima fără port

să nu te temi



eşti acasă

în trupul fiecărui gând

au încolţit visele ploii

în…

Ne vine, iată, iarna pe la porți

În plină iarnă și cu frigu-n cârcă.

Eu nu mai merg, iar tu sosi nu poți,

Căci calea-n scurtătură se bifurcă.



Scârțâie pe sub picior zăpada

De-atâta așteptare sub înghețuri;

Mă iau chiar și tristețile cu graba

Când dulcele se pierde prin oțeturi.



Ai zis că-mi scrii când s-o-nsera discret,

Dar nu-mi sosește nicio veste nouă;

De ce mă-ndemni mereu să mă îmbăt?

De ce a sete crâșmele mă plouă?…

din culorile acelea am făcut figurine cu noi

le-am botezat apoi ne-am odihnit lângă mormântul florilor de toamnă

un pustnic căuta prilejul să ne cânte

l-am urmat tu înainte eu dincolo de mine

se auzeau roțile urselor întărind făgăduința noastră

aruncau felinare stinse

abia le-am ajuns cu gândul meu șchiop



erai pregătit să mă vezi așa

îți povestisem într-o altă viață că mă îndrăgostesc doar sâmbăta

fiecare zi…

într-un montagne russe infinit ţipãtul naşterii

precum o amintire dintr-un viitor fãrã logicã

pe o creangã de stejar parcã suspendat de un cer verde

scânceşte palid un leagãn-pendul cu pretenţii de perpetuum

între douã încercãri de a colora timpul

solfegii de privighetori în cãutare de tei înfloriţi

într-un fel de colivii…

Pașii mei neumblați

își șterg tălpile pe ultimul vis

despachetat și neînțeles.

Ce mai contează colbul

de sentimente, când nu ajung să fie

pulbere stelară sau lavă fierbinte,

pentru fiecare altceva.

Nimeni nu mi-a ocrotit pasul

sau visul, când el era doar…

să vii în aşteptarea opririlor în mine

cu ultim gând să vii din adăpost pustiu

în hărţuirea vremii ia zâmbetul cu tine

îl scutur eu de moarte încă nu-i prea târziu

să vii cum vine…

Cum se-ntâmplase a fi o zi ploioasă,

Sub un şopron, clădit pe lângă casă,

S-au adunat să şadă la taclale

Vorbind de om, mai multe animale.…