Șoptiri în amurg - Premiul „Dumitru Pricop”

[Răduță If. Toader]

    ****

Îmi cerne

primăvara pe mesteceni

ultimii fulgi,

rostogoliți de vânt

pe muguri de ramuri  plăpânde

și tâmple brodate cu-argint...

Un fulg rebel

pe gene se agață,

ca o secundă să-i privesc trăirea,

căci pentru el,

secunda-i nemurirea

și-n lacrimă se scurge

ca într-o blândă izbăvire.

Și timpul meu e-un fulg

în marea nemurire...

Dar azi e primăvară,

un flutur alb

se redeșteaptă-n mine,

de ce aș vrea ca azi să fie mâine?...

 

             ****

Mă dor

cuvintele pierdute                       

pe drumul dintre zi și seară,

și-i prea grăbită clipa

furată așteptării,

poate uităm

a spune vorbe fără rimă,

e-atâta poezie

în drumul către stele,

mai bine ne-agățăm de-o rază,

ca să ne fie scară

și nevăzuți în noapte să ne pierdem...

Iar stelele ne fie șoapte

și leagăn

și suspinul gândurilor...

Stelar este sărutul tău,

în noaptea sfânt’ stelară...

        ****

Șoptiri în amurg - Premiul "Dumitru Pricop" la Festivalul Internațional de Creație "Vrancea literară" - 2023

[Răduță If. Toader]

Mulțumesc, dragilor, pentru frumoasele cuvinte. Vasilisia, ca întotdeauna, ești alături de mine și de evenimentele mele publice! Sunteți minunați, va iubesc! Și voi sunteți de admirat prin ceea ce publicați, mult mai des decât mine. FELICITĂRI!

PS - scuze pentru că nu am răspuns mai des aprecierilor voastre!

[bolache alexandru]

Viața ca un fulg. O simplă clipă în oceanul nemuririi... Felicitări!

[Vasilisia Lazăr]

Mă bucur mult că „Șoptiri în amurg”, cartea la a cărei minunată lansare am fost și eu, o carte atât de dragă și de sensibilă, a fost premiată la cel mai mare festival din zona noastră - „Vrancea literară”, organizat de profesorul și scriitorul Culiță Ioan Ușurelu. În același timp, mă bucur că premiul obținut poartă numele Poetului Vrancei, profesorul Dumitru Pricop, negrileșteanul nostru drag, acest simbol marcant al culturii vrâncene și nu numai. Vă felicit! 

[Grig Salvan]

Remarcabile imagini, meditații profunde despre clipele ce repezi se duc, fulgii ce s etopesc în lacrimi, efemeritate și dor de absolut, dorință și resemnare, dor de evadare, 

e-atâta poezie

în drumul către stele,

mai bine ne-agățăm de-o rază,

ca să ne fie scară

și nevăzuți în noapte să ne pierdem...

[Mihai Katin]

e-atâta poezie

în drumul către stele,

mai bine ne-agățăm de-o rază,

ca să ne fie scară   inspirata imagine  ,intreg   poemul  are  o  traire aparte  care  se pare  a adus  o  recunoastere  meritata autorului!

[Manuela Munteanu]

Vă felicit! Dragostea și pitorescul merg mână în mână. 

[gina zaharia]

Felicitări!

[Mioara Manoilă]

Superb!