Arșița

[C.Titi Nechita]

Norii s-au ascuns după storuri,

Arșița zvâcnește în tâmple,

Dogoarea coboară sub temple,

Pe drum nemișcate stau colburi.

 

Cu vaier tot câmpul se umple,

Uscată-i tăcerea din ciuturi,

Păduri se aprind în răstimpuri

Și câte nu stau să se-ntâmple!

 

Nemișcarea ferecă toate

Și drumuri și câmpuri și sate,

Iar setea cuprinde pământul.

 

Nici umbra din zare, nici vântul,

Nimic peste noi nu răzbate!

O arșiță-i totul și... moarte!

                                15-07-2024

[Mihaela Popa]

cutremurător

o strare de fapt redată artistic cu mult taltent, felicitări!

[bolache alexandru]

Poezia descrie adânc natura cuprinsă de această caniculă care parcă nu se mai termină...

[C.Titi Nechita]

Adevărat ați menționat, d-na Vasilisia, e prea mult ,,totul" acela, de unde și săritura din ritm sesizată de d-ul Grig Salvan. așa că voi folosi propunerea d-stră. Mulțumesc frumos cum de altfel mulțumesc tuturor celor ce au poposit și au lăsat un semn pe-aici. Plecăciune!

[Grig Salvan]

Un tablou al extincției, topirii și încremenirii în focul mistuitor, ca în celebrul tablou al lui Salvador Dali. Resimțim arșița din vers cu atât mai mult cu cât focul ceresc ne copleșește în acest sezon estival. Prozodia curge frumos, mai puțin ultimul vers, care „sare” oarecum din ritm cu acel „totul e” care mi se pare superfluu...

[Vasilisia Lazăr]

Frumos, dar dureros! Dureros că se întâmplă acum și nu cred că am ajuns nici măcar la apogeu. 

Uscată-i tăcerea din ciuturi. Superb vers, dar care ne înfioară.

O singură cârcoteală aș avea. La ultimul vers. E prea lung și parcă ne poticnim la final. Cred că mai bine ar merge: O arșiță-i totul și... moarte! Dar e numai părerea mea.

Felicitări!

[Gabriela Raucă]

O realitate, pe care o trăim acum, dar fără de care este greu să ne închipuim vara. Mulțumiri pentru transpunerea acestei situații actuale în vers!

[petrut dan]

Interesantă viziunea cu privire la arșiță, la faptul că natura stă parcă în așteptarea acelor lucruri ce vor trebui să se-ntâmple, când setea cuprinde pământul ce-ar mai fi de sperat... Cu stimă!

[Mihai Katin]

Cu vaier tot câmpul se umple,

Uscată-i tăcerea din ciuturi,

Păduri se aprind în răstimpuri

Și câte nu stau să se-ntâmple!

 acest  catren  are o  semnificatie  aparte el   demonstrand , daca  mai  este  nevoie, acea putere  a lirismului  de  a cuprinde  imaginea  lumii in   cateva  versuri ,de a  crea  atat  de profund   in interiorul   dar  si  in  afara  fiinet   aceasta  sublima  stare de vara!!!

cu  pretuire!

[Stanescu Valentin]

Cuvinte ce descriu o realitate de deasupra noastră. Trebuie să o acceptăm. Trebuie să hotărâm ce avem de făcut şi măsura în care putem face... In istoria climei au existat ani grei în secolele X – XVIII, păduri s-au uscat, fluvii au secat, oameni au murit cu miile dar viaţa a mers mai departe. Credem încă în poezia ploiii!

[Ada Nemescu]

* soarele s-a topit și a  curs pe pământ *

O previzualizare a apocalipsei, îngrozitor de reală, atât de aproape...

Un fel de "scăpat cine poate"

aDa, cu fiori pe tâmple