Ninge în April  cu friguri,

Ninge cu parfum de flori;

Tremură verdele-n crânguri,

Peste zare se-aștern nori.

Freamătă viața prin ramuri

Ce irump de noi fiori,

Încă ies pe hornuri fumuri

Ce se…

Un murmur tresare la margini de crâng,

O rază de soare aprinde tăceri

Pe umeri de ramuri punând mângâieri,

Prin văi și pe dealuri zăpezile plâng.

Un zvon din înalturi coboară-n zăvoi,

Dar nori de balauri pe culme se strâng

Și-ar vrea peste plaiuri să…

Stăm în balanța unui timp indecis

Încărcați de ura ce ne desparte

Ca un coșmar ce ne trage în moarte,

Doar cu speranța unui vis sinucis.

Gunoi aruncăm peste toate din jur,

Ne-ndreptăm spre un viitor imprecis

Predispuși mai adesea la un…

Mă întorc azi în timp pe sub ramuri de tei,

Dar în alt anotimp și pe alte alei.

Tu privești din Olimp calea pașilor mei

Ce se-opresc în răstimp la vreun gând mai holtei.

Mă înalț cu privirea spre ceruri pustii

Și întreb nălucirea de ce nu mai…

Un alt apus se-aprinde peste zare,

Nori negri se-agită dinspre răsărit

Răscoliți de-un vânt cu chef de hoinărit

Și cu dorințe mult prea arzătoare.

Gânduri, acolo-n asfințit se-adună

Să stăvilească astă încercare

Ce are semne clare de…

Treziți-vă oameni din lumea întreagă

Și fiți iarăși oameni, că viața vi-e dragă!

Priviți către semeni, spre pacea beteagă

Că nu mai e nimeni s-o-mpace, s-o dreagă!

Pâmântul se sfarmă, ne-ngroapă-n tăcere,

Un clopot de-alarmă trezește himere,

Vin…

Prin parc se așterne covor de culori

Sub ramuri care își plâng adormirea,

Zările-s tulburi, se zbate simțirea,

Freamătă lunca sub cohorte de nori.

Umbre coboară peste zilele reci

Și-un tremur cuprinde mulțime de flori

Ce încă se nalță vioi, din…

Plouă cu dor

Curg ploile cu dor, măicuță

Șuvoi peste a ta căsuță,

Doar umbra ta stă pe-o băncuță

Privind cum ploaia nu ne cruță.

Sub ape doarme tot oftatul

Și tot mai trist e acum satul

Că s-au dus…

Septembrie trece cu pași întomnați,

Prin ceruri se adună ploile reci

Pustii rămân câmpuri, livezile seci,

Iar vântul își arată dinții stricați.

Cămările-s pline cu-ale toamnei comori,

Strugurii prin crame se simt dezbrăcați,

Doar colo pe creste un nor…

Aș plânge un ocean de lacrimi

Să-mi șterg nisipuri de sub gene

Să uit de ale mele patimi

Și să mă pierd sub zări selene,

Aș curge printre nori de stele

Ca un izvor mânat de vreme

Cu toate gândurile mele

Ce se adună…

O boare îmbată tot cerul senin

Un freamăt suav cuprinde pădurea,

O geană de soare se zbate aiurea

Un fulger aprinde pe câmp un suspin.

Trec păsări grăbite, mânate de fum

Și-n aer plutește mireasmă de pin

O hoardă de colburi dau iureș pe…

Pământul se zbate sub nori de pustiu,

Urgiile culcă un capăt de lume

În urmă lăsând un loc făr' de nume.

Cât mai rezistă? Aș vrea ca să știu!

Arșițe-aprind păduri seculare,

Iar peste suflete mai pun un sicriu.

Viața cu noi nu mai are…

Un dor rătăcește pe margini de timp

Și nimeni nu-ntreabă ce vânt l-a purtat

Printre spini ce-nsoțesc un drum neumblat

Cerșind la înalturi un nou anotimp.

Când arșiți aprind și țărmuri de mare,

Ce ochi au privit în zadar spre Olimp

Și câte mâini n-au…

Prin tei miros de miere te îmbie

Ca o poveste scrisă altădată,

Ca un parfum de clipă răsfățată

Ce tremură pe-o ramură zglobie.

Fiorii ce adună depărtarea

Pun ale tale simțuri în robie

Și răscolesc prin toată…

Înalturile au vestit lumina

Și clopotele au trezit fruntarii,

S-au rupt zăgazurile din contrarii

Iar hăurile-și saltă ghilotina.

Se zbate-n lanțuri încă primăvara,

Dar verdele a împânzit grădina

Și mii de flori îsi dezvelesc…

Tăceri se ascund seduse de-un amurg

Ca o iubire fără etichete,

Iar clipele ce-au adormit prin plete

Seduc speranțe și inimi ce se frâng.

Pustiuri se aștern la întâmplare

Peste toate câte-n viața asta curg

Și mult prea multe…

Timpul își deapănă nemărginirea

La fel cum fusul caierul adună

Fără a ști de-i cald sau e furtună

Și fără să vestească omenirea.

El nu dă socoteală nimănuia

Și nu prea se încurcă el cu firea,

Dar își cunoaște bine…

Într-un demult când soarele s-a coborât în sat

Ca o fecioară, în horă să se prindă,

Un zmeu viclean veni pe-aripi de vânt, neanunțat,

Răpind lumina, în temniți s-o ascundă.

Natura s-a-ntristat și păsările-au amuțit

Când și-a pus noaptea broboadele de…

Ne îndreptăm tăcuți spre altă lume,

Spre alt fel de-a înțelege și trăi;

O lume-n care tu uiți și a grăi

Răpus fiind de noile cutume.

Unde să-ți pui tu capul la hodină

Și ce cuvinte să rostești anume

Fără să aibă cineva vreo…

Iarna asta îmi pare tot mai fadă

Și nu mai este cea de altădată!

Surie, taciturnă, deșănțată,

Doar ceața și noroiul prin ogradă!

Pe ici, pe colo, câteva scrijele

Ascunse soarelui să nu le vadă

Pe sub un gard sau colo sub…