prin furtunile lumii pândesc amnezii

să le sorb amețeala ce șterge din vii

amintirea-blestem că mai pot să respir

cu moartea și viața-mi legată de-un fir

iar căderea cu sila o trage din urmă

să-și roadă negreața de vânturi și umbră

alături de mine s-o frigă, să-i sece

vecia de-o noapte scăldată în sete

mai arde un pic printre șoapte cernute

mai lasă-mi tristețea nebună și du-te

ori ia-mă cu tine cât vreau…

poate fi doar o secundă

ce supune neuitarea

ea-ți provoacă nebunia

ea-ți hrănește disperarea

poate fi un stol de clipe

într-un vers ce fără urmă

se ascunde printre flăcări

ca-n lumină să n-ajungă

poate crește dintr-un zâmbet

rătăcit din întâmplare

într-o zi fără de nume

dintr-o simplă provocare

poate crește din furtună

și din râul de sub gene

ca izvorul ce nu seacă

cu dureri fugind în vene

poate…

 Interspații în minte

se ciocnesc de cuvinte

într-o fire neclară

luminată de vid

arde soare în tâmple

ochi de lacrimi se împle

într-o lume amară

de-ntuneric mă sting

printre versuri miraje

iar pe verso etaje

de simțiri sedimente

care încă mai plâng

sunt atât de amare

sunt mai mult de o mare

cu dureri ascendente

ce m-aruncă în vânt

mă…

E-atît de cald în limita tăcerii,

Cînd cerul visului e calm și transparent,

Nu ești aici, dar inima durerii

Te desenează prin culori de sânge,

Foarte lent.

Te văd puțin aprinsă cu lumină,

La sigur de acolo îmi răsari,

Iar dacă versul sterp mai cere rimă...

Prin întuneric nu prea vreau,

Dar îmi…

Azi toamna s-a pierdut,

Iar soarele-a căzut,

Mai rece dorm culorile.

În palma mării sus

Toți norii s-au ascuns

Să învelească ploile.

Duci pașii pe furiș,

Te scurgi la mine-n vis

Să-mi scuturi somniferele,

Mă strângi păienjeniș

Pe-o pană-n alb deschis,

Să…

De-ai ști cât e de frig

Cu ochi arzând sedați,

Să vrei strigând să strigi

Vreun gând nevinovat,

Dar ești prea mult sedat,

Pământul suflă-n spate,

Ai aerul în piept deposedat

Și coardele la gât dezacordate.

De-ai ști cât e de greu

Să prinzi nimicu-n mâini

Și calmul tău răspuns:

”Nu…

Te știu de ieri,

Te știu de-o veșnicie,

Te știu în flăcări și dureri,

Privind completă și pustie.

Te știu mai mult de-o clipă,

Te știu nisip de ceas,

Te știu speranță ce-nfiripă

Lumina mea c-un singur pas.

...

Te știu cu zâmbet îmbrăcată,

Te știu ascunsă-n florile de nea,

Te știu atât de limpede în picături de ceață

Și-n mâna lunii-vis de…

Și iarăși mă trezesc,

Și iarăși nu zâmbesc

În diminețile când moartea

Iarăși o cerșesc,

Să vină fără plan,

Să nu aștepte ani,

De mână să mă ia

Și să mă ducă

Măcar și-n iad.

Să mă seducă cu parfum de nebunie,

Să mă reducă pân` la suflet agățat de o frânghie,

Atât de mut și orb

Încât nici o ispită

Să nu pătrundă-n viața mea

Pe nici o clipă,

Să mă trezesc nebun

De-am adormit în…