Iterum

[Mihai Burlac]

Și iarăși mă trezesc,

Și iarăși nu zâmbesc

În diminețile când moartea

Iarăși o cerșesc,

Să vină fără plan,

Să nu aștepte ani,

De mână să mă ia

Și să mă ducă

Măcar și-n iad.

Să mă seducă cu parfum de nebunie,

Să mă reducă pân` la suflet agățat de o frânghie,

Atât de mut și orb

Încât nici o ispită

Să nu pătrundă-n viața mea

Pe nici o clipă,

Să mă trezesc nebun

De-am adormit în scrum,

În scrumul unde noi

Am ars cu zile vechi

Și zilele mai noi.

 

Și iarăși prea naiv,

Sedat și agresiv,

Iar inima-mi pornește ceasul

Sigilată-n exploziv,

Să bată un minut,

Să nu aștepte mult,

Lumina să mi-o ia,

Să detoneze

Măcar și-n iad.

Să dezgolească bezna umbrelor păgâne,

Să risipească visele legate strâns de tine

Și poate într-o zi

Vei aminti plângând

Vreo dimineață caldă-dezbrăcată,

Rămasă doar în gând.

Și mă trezesc nebun,

Am adormit în scrum,

În scrumul unde noi

Am ars cu zile vechi

Și zilele mai noi.

Mick Lorem (Senzație #18#)

[Mihaela Popa]

bun venit!

[Mihai Burlac]

Ador simplitatea, e mai disponibilă, e mai clară. Merci de lectură. Plăcut ^_^

[Valeria Merca]

Bun venit pe Însemne Culturale!

După o primă postare este prematur să mă pronunț. :) Aștept, așadar, alte postări. Succes! 

[Sofia Sincă]

Bine ai venit în site-ul nostru!

Despre poezie... deocamdată e doar o versificație simplă, dar vom mai vedea.

Cu prietenie,

Sofi