îmi beau îndelung cafeaua

să-mi fac ziua cât mai

suportabilă

îmi beau îndelung cafeaua

sperând să descopăr

la sfârșit,

verdele…

în fiecare noapte

frunzăresc timpul

filă cu filă

mă opresc la secunda

în care sufletul tău

își înalță pânzele

privesc

cum se ridică…

Mă sfarmă în imagini

Cântul tău

Şi parcă mă străbat

Vreo patru alizee

Sau ciuturi de fântâni că sunt,

Dintr-un ţipăt, crâmpeie.

Şi tragic…

în fiecare dimineață

îmi mai desprind

un strat de iluzii

de pe gene

ca și cum visele sau urmele lor

s-ar putea atât de simplu spăla

cu sarea din lacrima…

Te mai aștept la o cafea, iubire,

acasă, pe terasa noastră mică,

dar tu nu vii și nimeni nu-mi explică

unde te-ai dus, de ce nu-mi dai de știre.

Și, Doamne, monocromă este viața,

când se adună…

Dorul meu de ziuă, visul meu de noapte,

mai aștern o slovă, chiar de nu răspunzi,

chiar dacă pierdute-s ale tale șoapte

și nu pot să aflu unde te ascunzi,

dar, atât cât timpul macină secunde,…

Iubitul meu de dincolo de vară,

te-aștept să vii, să colindăm pădurea,

e timpul bun, n-a mai plouat afară,

un veac trecu de când te-ai dus aiurea.

 …

m-am reflectat

convex

în lacrima ta

arătam

cât doi Buddha-happy

explozia mea

de…

Umblu prin labirint

Ca printr-o cameră

În care doarme un copil

Şi nu înţeleg de ce palma ta, acum

– mângâindu-mă –

Are piele de salamandră.…

Opreşte-te, când taine curg tăcând

Şi-ascultă veşnicia murmurând.

E-atât nesomn ascuns şi-atâta gând…

Opreşte-te, când taine curg tăcând.

(foto: autorul)…

când în locul meu vor pune

pe altcineva

mi-or găsi întreagă tigva printre

bolovani

(ţintirimul e într-un colţ de prund voinic)

și poate vreun hamlet

mi-o lua tărtăcuţa în…

Şi Solomon a spus:

- Aduceţi

sabia şi tăiaţi acest

poem în două!

- Să nu fie nici al meu,

nici al lui! Tăiaţi-l!

a…

În bezna nopţii

Carii rod bârna casei

Tot cerc după cerc

Decât ei prefer moartea-mi

Să-şi termine-ntâi treaba

Fata morgana

Pe prundu-ncins şi sărat

Arată poteci   

Îmi pun alior în ochi

Să nu mai văd ispita 

Tanka – poem japonez, un fel de doină, mai vechi decât…

Descopăr un lucru nou –

Prilej de emoţii

Freamătul mării,

Spectacolul furtunii,

Zbuciumul sufletului omenesc

Mă fascinează…

Oh, suntem o fântână cu cumpănă.

Şi ce nedreptate s-a produs şi când

Nu ştiu.

Prin apa ce-o adun în mine

– Atât de tăcut –

În întuneric privesc.…

Apune luna 

Brumă pe crizanteme –

Paşii ei pleacă  

***

Zări nesfârşite –

Peste roza brumată

Cocorii…

Să fim noi visul lui Dedal,

Născut în labirintul greu,

Sau doar dantela unui val

Când marea e la apogeu?

Poate o doină din caval...

Dar ne e scris în empireu…