Fierbe Oltul, fierbe Prutul

Pusta ne-ascunde cuvântul

Cum mai rabzi, tu, Românie,

Astă lipsă de-omenie 

Zace codrul sub secure…

se zice cǎ vorba zboarǎ niarne*

iar scrisul rǎmâne

de aceea

cred cǎ tǎcerea respirǎ-n afarǎ prin sunete indescifrabile

știute numai

de întrebǎrile aplecate pe necunoscut

zborul vorbei  plutește ca un duh

printr-un cântec de lebǎdǎ rǎnitǎ

uiți  de…

Eu te iubesc cu vântul ce-n sălcii se ascunde,

Cu zorii dimineţii când roua se aşterne,

Cu murmurul de valuri ce-n vise ne pătrunde

Şi te iubesc cu viaţa din clipele eterne.

Cuprins de-ngrijorare într-un apus târziu

Mutam cu stângăcie deasupra frunţii tale,

Minunile frumoase ce încă nu le ştiu

Prin ani ce sunt doar pârghii iubirii ideale.

Se frâng deasupra noastră nepreţuite ramuri

Pe care muguri vii aşteaptă să-nfloreasca

Şi…

Umplând tăcerea,

picur un strop

din ceasurile dulci

ale începutului de zi,

să-mi eliberez… mintea.

Cu puterea privirii,

absorbit în contemplaţia

gândurilor nerostite,

umbra fără formă

din neliniştea vechilor emoţii,

era sprijin pentru lacrimile

fântânii bucuriei,

memoriei neîntinate.

VEŞNICII   TRECĂTOARE

răsfoind identităţi în burta balenei

 …

Împachetez visele cu americi depărtate

Şi le îmbarc pe vaporaşe făcute din hârtia

Maculatoarelor găsite

În podul casei părinteşti

Nu stiu ce căutam acolo

Poate visam

Sau visez acum că visam că sunt în podul casei

Părinteşti

Care a devenit casă părintească pentru un altul

Flotila mea de vaporaşe din hârtie

Poartă trufaşă preţioasa încărcătură

De vise

Americi îndepărtate şi din ce în ce mai iluzorii

Cu vestul lor…

aici se construiesc piramide niarne*

cu ziduri ȋnalte

și gânduri ce miros a veșnicie

fiecare din ele

lasǎ o urmǎ sculptatǎ ȋn aceste semne

ca niște litere

ce vor sǎ transmitǎ ceva

citește și tu

decripteazǎ-le ȋnțelesul

așezându-ți-l temelie la…

scris în pietre cu nisip

 marea este un loc din care privești cerul

 iar scoicile

 sunetul la capătul căruia pot să ajung mereu

 nimeni nu-mi simte lipsa

 dorm de ani în crengile mărului

 anotimpuri desenându-mi pe piele 

 incantații

 coji

 nimeni nu-mi vede lipsa   

 în fiecare scoică las răvașe

 iar cu un gest alene

 le așez în nisip doar în partea stângă

 unde cordul lasă bătăile mai…

Ai să-nţelegi de ce-am tăiat lăstarul

Din luminişu-acelui început,

De ce-am tăcut, accentuând hotarul

Altui tărâm de umbră, renăscut,

De ce-am hrănit cu frimituri de gânduri

Pruncii de vis neînfăşaţi în zbor.

Cu virgule de noapte între rânduri

Cuvântul ars n-a mai strigat cu dor,

Numele tău şi a închis în ramă

Povestea unui alt fel de ţintar.

Am încolţit în amânări şi-n teamă

Şi-nvolburări de ploi…

Într-o senzaţie de libertate,

în lumina invizibilă

alunecând incontrolabil,

cuvintele se revărsau

frenetic pe hârtie mâzgălind

cu privirea goală de expresie

în timpane încordate,

puterea unei… şoapte.

Dus pe gânduri

într-o atenţie plină de încordare

cu ochii aţintiţi

pe-o amintire care păleşte

adâncit în reveriile sale,

aburul respiraţiei

inundat de lumină,

se prelingea

în licărul tremurător.

Aerul strălucea de… transparenţă.

NEMURIRE  ALBĂ

de unde vin eu

oglindă de frumuseţe şi armonie este

creeaţia umblă întreagă

nu ciumpăvită-n pătrate grade şi stele

fiecare un imperiu de bucurie deschide în inimi

făr’ de negaţie pândind dintre buturi

deziderat unic doar…

Femeia mea... şi talpa ţi-este sfântă.

Acuma, spune-mi, ce-ţi doreşti? Cuvântă!

De-s viu sau mort, de nu te-aş şti, totuna!

Culegător de stele sunt, cu mâna ...





În gara vieții, și de-aș muri te aștept

Să te așez în buzunarul de la piept!

Sunt blestemat,…

Şchiopătez şi atunci când stau
Orizontul meu se leagănă ca al marinarilor
Pe timp de tangaj
Doar că tălpile mele
Nu calcă puntea corăbiilor
Nu sunt argonaut,iubito
Deşi mi-ar fi plăcut să plec în căutarea
Lânii de aur

Nu sunt argonaut
Dar am corăbiile în gene
Şi mările mele s-au pierdut demult
În ochii tăi
Cum să nu mă rătăcesc
Dacă lumea lor este necuprinsă ?

și totuși zbor

e frig și strig vremea se cerne…

aştept să vină luna mai niarne*

limpede ca o naştere nouă

adusă pe lume

de furia procreării întâiului embrion

are caracter de puritate

ca alăptarea puiului la sân

sunt norocoasǎ

împrejurul îşi dezveleşte zilnic sinele

pulsând în aer frăgezimea…