Lasã-mã sã vãd ce ai pãstrat

pe partea aia a inimii

în care nu sunt eu

Lasã-mã sã pun piatrã de piatrã

sã durez cetate şi redutã

pe partea aia în care protecţia mea

a ajuns la tine,

ca sã fiu adiere, îmbrãţişare tãinuitã,

pe partea aia în care ţi-a îmugurit

gîndul şi ascunzi norul şi dorul

crescut în genune.

Iubire nu încerca sã alungi

tristeţea de pe ochii mincinoşi

rupând furtuni din frâiele de vise

împletite unei noi…

Iubite, trebuie să te întreb în dimineaţa asta,

când îmi spui povestea care închide rănile,

vindecă neputinţa şi opreşte izvorul?

Eu ştiu că nu poţi şi nu vrei

să opreşti curgerea când ai aşteptat 

de atâta vreme

 emoţionat să regăseşti

cărarea de reîntoarcere, încă nesigură,

dar atât de firbinte si pătimaşă

încât dimineţile reci netrăite te macină…

Stiu bine ca te doare departarea

dar mai ales povestea în care nu ai nici un rol…

trepidaţiile n-au lăsat nimic întreg

pe strada cuvintelor transparente

undele de şoc s-au propagat

orizontal

vertical

şi-n torsade de umbră

forfecând cu minuţiozitate

orice sintagmă optimistă

şi orice coloană (finită) de sens

în molozul derutei

silabele nu pot supravieţui singure

şi nu se pot reorganiza

nici măcar în subtilităţi de ocazie

fără accente dinamice

fără derivări şi…

Cu buzele tremurând

se chinuia să formeze cuvinte,

un şir neîntrerupt de observaţii

turnate,  plin de un fum gri, subţire,

era prins între uimire şi începutul pregătirii,

era între viaţă şi…

Schiţa un zâmbet reflectând timpul

şi tremurând se îndrepta spre o linişte absolută.…

tot albul din lume

niarne*

nu se compară cu puritatea

ce-mi naşte această linişte măreaţă

nicicând mintea nu mi-a gândit sumar

dar acum

prin orice por al ei

mă simt invadată de nevinovăţie

exfoliindu-mă într-o infinitate de înţelesuri

 …

Să nu mă uiţi prin al iubirii labirint

unde-nfloresc minciuni şi jurăminte,

când dimineţi cu lacrimi de argint

îşi caută-n altar aducerile-aminte.

Ia visele cu tot ce-am strâns în ele

când stelele-nfloreau peste păduri

şi mâna-ţi alinta şuviţele rebele

schimbând tăcerea-n albe trăsături.

Nu-mi dărâma castelul din cuvinte

prin înţelesul lor pluteşte înserarea,

eu te iubesc prin toate cele sfinte

şi tot…

luceafărul străbate cu razele pământul

îmbrobodind pe uliți al nopții întuneric

pe prispa unei case bătrâne ca și satul

o bătrânică ninsă își curăță porumbul

pe fața-i…

concursul de miss

penelopa ieșise pe locul doi

la concursul de miss

dar ulise

de cum o văzuse

rămăsese vrăjit

știa c-o să plece

pentru mult timp…

Un curcubeu,

un crai frumos din ceruri arcuit,

se-ndrăgosti de-o curcubee,

desfăşurată-atrăgător,

de la apus la răsărit.

În prima zi,

ea-şi arătă doar părul,…

Hai, mai spune-mi o datã

ce ascunzi sub pleoapa ta dreaptã

sub verdele perdelei de vis

dincolo de întrebarea nepusã.

Hai, mai aratã-mi unde-ai aşezat

gândul colţuros ce nu se potriveşte

deloc cu renunţarea dar nici

cu remuşcarea

Hai mai spune-mi o datã

ce am crezut cã ai vrut

în anotimpul ceţos fãrã nume

rãmas sub pleoapa ta dreaptã.

Dacã închizi şi ochiul stâng

eu cum mã mai privesc în

oglinda sufletului tãu?…

Iubire iatã-mã,

nu sunt frumoasã, sunt femeie

Pentru tine sunt îmbrãţişare

pãtimaşã dezmierdãtoare

a ploii de varã…

sunt suavã sarutare

a zborului de flutur

în cãdere ameţitã de dor,

Pentru tine sunt gând şi zbor

neliniştit şi nerecunoscut

de întoarcere

Iubire iartã-mã,  sunt femeie

şi nu sunt frumoasã

decât atunci când mã iubeşti

şi când ai oprit zborul

şi ai închis cercul cu tandreţe

obosit de…

Două arderi într-un foc

Cuib de inimi la un loc,

Ploi de vise ca un roi…

"Ladies first"

Aceasta e se pare soarta noastră

femeile se inmulţesc mereu

Adamii au in plus aceeaşi coastă…

ca într-un ritual biblic…

În liniştea lui goală

savurând albastrul

calm, stătea ţintuit

cu respiraţia tăiată…

Cu ochii închişi ca într-un somn liniştit
şi gura mică pierdută în imensitatea capului,
faţa îi arăta neliniştea în lumina prea difuză.

am tatuat teiubescul pe inima

mi-am tatuat o inimă pe cuvânt

aşa…

ca să ştie lumea că poemele mele

iubesc

se poartă…

sonet love elegie

şi o inimă străpunsă de săgeata

le acoperă pe amândouă

dacă nu aş fi făcut-o cuvântul ar fi crezut

că nu-l iubesc

cum nici tu nu mă iubeşti

pentru că nu mă laşi să îţi scriu pe spate

pe aici am trecut eu

sună cunoscut mesajul

parcă e un coppy paste la un titlu

al lui clapton :…

De prin hrisoave înviau poeţi

Cu visele sub coifuri de hârtie,

Noi îi iubeam în gând şi eram beţi

Şi îi năimeam cu noi în pribegie.

De-atunci zvâcnim şi recităm cărări,

Sub graba noastră zarea se-ncovoaie,

Pe când dispreţul află-n neaflări

Doar spaima ta că te preschimbi în ploaie.

Ne prosternăm banalelor minuni

Pe-o falcă hămesită de capcană

Apoi ne frângem între răi şi buni

Şi împărţim cu zel aceiaşi…

cǎ-n somn murim

lăsând celorlalți  amintirile

așezându-le umbre peste mormintele sfinților

umplându-ne sufletul  de miresmele lor cosmice

umblăm prin trecutul lor

cernându-le înțelepciunea

când ne trezim

ne arde înțepătura spinilor

crescuți pe huma oaselor noastre…