O lumânare din lut se naște, ca o statuie,

iar umbrele de-abia se zăresc

de parcă sculptorul ar fi vrut să se joace cu ea după ce a terminat-o,

în speranța că nu fie uitat,

și că poate stoarce de pe chipul ei mici detalii,

gămălii, chițibușuri pe care doar un copil le vede,

și aproape că a făcut-o,

aproape că s-a lăsat cât se poate s-a lăsat slobod ca un…

în depărtare se aud glasuri de copchii,

se bate țurca din greu, se-aleargă după minge,

gloata strigă: Gooooool!

-șini-o dat golu? – eu! - ba eu nu tu!

ionel se zburlește ca un cucoș,

se intră-n dispute,

pe dealuri, la vie, tractoarele huruie,

stropesc feteasca cu albastru de rusia,

pe drum trece vecina, duce sapa pe umăr:

- buna zîua țațî cati,

-…

după noaptea ploioasă, citeam un poem,

fără să vreau

mi-am sincronizat buzele cu buzele tale

la fel cum ploaia s-a sincronizat cu fulgerul,

tunetele,

mângâiate de-același vânt, părul meu se unduie după părul tău,

pașii mei se-mpletesc cu pașii tăi, palmele se-ncuie-n palmele tale,

umbrele se topesc-ntr-o singură legătură de sânge

fără alternative

                                  paralele

renaștem ca roua

e ziua când…

Voi veni iarna la tine

vin  

     la iarnă, am să vin,

                                        ca un fulg 

                                                           să-ți cad în palme

         …

Mă gândesc să te  invit

                                          la un ceai

îmi imaginez cum

                                 încet

                                          ceainicul fierbe

 aburul colonizează aerul camerei,

                                                                             cucerește pereții

tăcuți,

            politicoși ne așezăm…

am văzut un copac fără inimă

mai avea câteva frunze în vârf

se uitau la cer de parcă se rugau

vântul le ajuta să se izbească de lumină

fără țipăt

fără  lacrimi
așteptau

Cum să ajungi în America

Și să nu vorbești cu mama ta,

Când știi cât de mult își dorea să vadă lumea,

Cât de mult visa să-noate-n ocean,

Cât a grijit grădina, a plantat copaci,

Tăiat via,



A semănat vise,

Și-n iarbă

Și-n prunci,



În ochi de cuci,



Cum să ajungi în America

Și să nu vorbești cu mama ta când te uiți la cer

Iar vorbele ei sunt mană cerească,



Sfântă ca țara unde te-ai născut,

Sfântă ca ploaia din…

Rătăcită,

Caut un loc liniștit să stau jos.

Citesc nume după nume. Întorc capul.

În spate văd o mătușă. Dă cu mătura pe cavouri

De parcă ar peria costume elegante de scame.

Pare un dormitor de noi născuți.

Emană acea liniște,

Liniștea la care nu e nevoie să muncești să o simți, să o ai.

Liniștea altei lumi păzește în jur ca o mama.

Încă alăptează.

Unii se leagănă-n somnul amezii, iar

Alții se uită pe furiș, admiră mirele și…

Este prima dată când văd ploaia pe râul Nashua,

cum valurile adie alene, se-ntâlnesc cu stropii, se cuprind,

își dau drumul din cer, cad tot mai repede și mai repede,

fug,

ai zice, fiecare e însetat și dorit de vlagă nouă,

de parcă ploaia ar fi amanta lui.

Apa râului aproape că-ncetinește, se-nmoaie ca mierea,

și dacă înainte vântul șoptea printre valuri, delicat mângâia apa,

croșeta să impresioneze, adăuga ultimele detalii știute doar de…

chiar și dacă e suficient să trag o singură respirație-n piept, să mă lecuiesc de toate

bolile

lumii,

să te am, nu vreau să mișc aerul, nici măcar un deget să mișc,

să rod maluri ca apa, s-arunc pietre-n fluturi,

aerul însăși a muncit la nașterea pietrelor: -

uită-te! ce scumpe sunt, ce rotunde sunt,

uită-te la ele cum decorează grădina de parcă ar fi stele printre flori,

buze printre flori,

iar tu, monarh, zbori de parcă vrei să…

cuprinde-mă-n lumina ochilor tăi,

gândește-te la mine ca la o ușă deschisă,

intră,

- fii pasăre,

zboară,

desfă-ți aripile                                                    cuprinde-mă,

sunt fructul pe care vrei să-l ciugulești,

primește rodul în palmele-ți calde,

încălzește chihlimbarul cu tremurul degetelor

eliberează-i aroma ascunsă,

orbit de carminu-i fără de preț, - în suspine

savurează sfințenia unduitoare, - liiiin, ca o…

nu m-am născut în hong kong, dar vă jur!
sunt cea mai transparentă fereastră din lume,
când lacrimile fierb în sânge ca mustul
îți poți lipi nasul sau fruntea de mine
fără să-ți las semne-n piele,
direct pe inimă poți scrie cu degetul
de parca ai scrie-n
nisip,
îmi poți citi umbrele-nghesuite la geam,
sau buzele,
poti gravita spre ele
când vântul te bate printre zgârie-nori

te înalță, te coboară, te trântește la pământ,

ca apoi să te slăvească în cununi din foi de dafin,

gânduri vechi, gânduri mai noi, bântuie-ntr-a ta zidire,

tu ești om din flori de pom, schimbător din fire, fie

bucurie sau tristețe, crezi că toate le croiești,

prin pustie, prin câmpie, ce o fi o fi mai zici,

a lehamite te lași, schimbător ca vremea, Doamne:

ce să fac, mă lupt cum pot, prin tămâie, prin leșie,

din izvoare murmur sună, las să fie, las…

Moțăiam în patul călduț.

Un pat din lemn, lung și lat de-ncăpeau și de-a lungul și de-a curmezișul vre-o cinci copchii cu tot cu mama lor.

Nu mi-i rușine să spun, am dormit cu mama până la doișpe ani.

Era mare bătălie pentru locul de lângă ea.

Mezina se alinta cel mai mult, onorata,

nimeni n-avea voie să-i ia locul,

ne uitam cu jind la ea:

- îți dau bomboana mea da sî mă lași…

dormi, lângă mine,

te-admir cum dormi,

nemaipomenit, ai

pleoapele blânde ca un înger,

dar nu țipa de parcă ai fi singurul în această celulă,

această sete nu este doar a ta,

sângerarea nu este numai a ta,

nimic nu este al tău,

nimic,

înțelegi?

înstrăinarea n-o poți avea nici măcar în somn,

fuga

         te lasă și ea,

beția singurătății, o poți râvni,

o poți…

mișcă-mă precum vântul suflă valurile mării

iar ea nu-l părăsește niciodată,

ține-mă, așa cum speranța leagănă tăcerea-n sânge

se pare, fiecare oră a zilei, a nopții se umple de tine,

clipele se cuprind

în liane

ochii mei se-mpletesc în ochii tăi, își spun: mai există zare, chiar dacă nu te uiți

la stele sau lună,

poate sunt prea bune sau oarbe, pentru tine

luna-n seara asta, iubite, înoată printre stele de parcă

mă țese-n pielea ta…

în fiecare dimineață soarele vine la mine,

mă uit pe geam, puțină lumină,

îmi pun haine ușoare,

azi merg eu la el,

ridic dealul,

cineva plânge (o fi o pisică, un lup) mă cheamă să-l iau în brațe:

- nu te speria, e din pricină c-ai dormit azi noapte cu luna,

miroși a lună, te confundă,

*

stoluri traversează cerul de parcă ar traversa ape

-n ochii mei, luna

plină,

gravidă mândră, își scutură brațele, le…

era să scriu despre un băiat năzdrăvan din măhală,

cu el și alți copii ne jucam pe toloacă,

ochi culeși din cireși, sprinten la cățărat,

nu-i era frică nici de gânsac,

ne măsuram, cine era cel mai înalt,

i-aș fi dat toți cârlanii, vacile, motocicleta lui tata,

dar

vară-mea îndrăzneață l-a luat prima de mână,

*

tot ce visam uneori era să scriu un poem,

despre colegul de bancă din clasa întâi,

apărea dimineața…

Mama era o femeie tare cumsecade, dar pe lângă cumsecădenia ei avea și un fel de-a fi rebelă

pe care noi copii nu-l pricepeam.

De exemplu refuza să vorbească limbi străine.

Nu înțelegeam de ce? era cel mai la modă lucru, semn că ești deja inteligent,

un om mai mari (cu o scarî).

Mama era o mamă tare cumsecade dar foarte căpoasă. Așa tata îi zicea uneori, în secret: - căpoaso,

vezi, ai di grijă...dar ea tot

refuza cu încăpățânare să lucreze pentru…