gândul meu devenit cuvânt

apoi sânge

apoi suflet pătat de oase 

poate că timpul

a învățat să tacă 

inundat de privirile tulburi 

ale vulturilor…

fă ești o curvă

murdară și strâmbă

dacă-ai ști ce cuvinte

îmi vin pe limbă 

fi-ți-ar rochia franjuri 

să-ți fie 

și cipicii roși de rugină 

mă pui să…

noaptea

nu mai e așa de rău

orașul redevine liber

deși câțiva tineri 

încearcă încă

să-i pună căpăstru 

dar el rezistă

dă din…

în lumea morcovilor

iepurele

e un demon hulpav

ploaia 

e cântecul altarului

plăcinta e raiul

în gura sărmanului

o peșteră …

într-o zi mohorâtă 

vei uita și de mine

amintire strivită 

patinând fără rost

ca o șoaptă pitită 

de izvorul iubirii 

în albumul cu poze 

și iubiri…

sunt hamalul în portul de visuri

sunt hamalul în ie și sper

că în oase găsim compromisuri

mai puțin strigătoare la cer

strămoșii se roagă-n morminte…

mie îmi pari frumoasă

și frumoasă e puțin spus

deși un extraterestru ar spune că suntem ciudați

avem doi ochi

două urechi

doi rinichi

de ce…

eu nu mai cred 

în crocodili

deși e drept

poate greșesc 

mai au și ei 

poate dreptate

e mult prea ieftină…

cum ar fi
dacă într-o zi
m-ai iubi
ce apocalipsă
ar fi
cum ar fi
dacă pinguinii
ar vorbi
nu-i așa
ce minunat ar fi
vrăbiile știu
că iarna
nu durează o zi
nu-i așa
că ar fi minunat
dacă și tu
m-ai iubi

în portul visurilor 

a venit iarna

fulgi mari de singurătate

împodobesc 

bradul altădată semeț…

în târgul drăgaicii

micii sunt mari

se vând amintiri

pe doi lei 

dacă negociezi

amintirile nu mai valorează nimic

turnul Eiffel 

nu mai are…

vecina mea de la parter

e blondă frumoasă 

sidefată

are un câine rotofei

ce latră noaptea

ca la carte

mai…

se tot vorbește

de război

și de scumpiri

se mai vorbește 

și de trădare

nu mai putem să cumpărăm ulei

nici zahar cum 

cumpăram…

lapte de singurătate

orgoliul ne duce

în teci de smarald

îmbrăcată

în ceață

pășesti sfioasă

plângând la hotar…

pentru noi

oamenii aceia simpli

născuți din țăranii

răpiți de pământ 

ori din muncitorii aceia 

plini de funingine

noi…

pietrele au poveștile lor

de dragoste

au amintiri frumoase

au legende nescrise păstrate în memoria stâncilor 

am găsit o piatră tristă

am mângâiat-o cu privirea…

pe ulița satului

poiana lui Iocan

e o himeră modernă

ici colo Ion 

ici colo Ana 

însă oglinda strâmbă

din…

sunt gelos

sunt foarte gelos

dar am motive

luna îți mângâie

în fiecare noapte părul

vântul se plimbă

fără să zici nimic…

am iubit

și mă doare

atât de tare mă doare

încât respir pe furiș 

uneori 

mă ascund în șifonier

mângâi rochia ta…

talpa aspră
a vântului 
îți piaptănă părul
dimineața
când Luceafărul îți spune

să nu porți în pântece
grija zilei de mâine
Domnul are umerii mari
lasă-l pe el
Pruncul va ști
și îngerii vor ști
deci de ce să te temi
tu ești singurul tău
dușman