Priveşte-mi mâinile, iubito, astă seară,

Sunt galbene si reci ca un pustiu

Prin care zei din univers coboară

Să le preschimbe-n stele mai târziu.

Miros a clipe arse printre riduri

Şi obosite sunt cum nu gândeşti,

Par adormite umbre langă ziduri

În care tu mereu te oglindeşti.

Atinge-le durerea să nu piară

Dorinţa lor în care-ai fost zidită

Şi trupul tău în ele mi-l strecoară

Când luna stă prin ramuri adormită.

Vreau sa-ţi…

Departe undeva prin țară

Stă rătăcit cu case din chirpici

Un sat în prag de primăvară

Cu merii prinși în plete la bunici

Și flori zâmbind privirii mele

Cusute-n sorțul mamei cu arnici.



La stâlpul casei stă comoară

Un trandafir de-abia-mbobocit

Și calde raze-n prispă se coboară

Pe coca mamei pusă la dospit

Iar curtea este plină de miresme

Și glas de amintiri ce s-au trezit.



Așa le văd de fiecare dată …

În iarna asta poți să strângi

Poteci din zări lăsate-n urmă

De vulturii ce mi-i alungi

Și-n vetre neaprinse scurmă.

În iarna asta frânte ramuri

Cu vântul zdrențuit prin ele

Își culcă umbrele pe geamuri

În raza palidelor stele.



Și-n dantelate riduri clipa

Trăiește doar din nostalgii

Când vulturii i-au rupt aripa

Deasupra viselor târzii.

Tu strânge-mă în întregime

Din zborul fulgilor ce mor

Și-n pieptul…

Ai să te-ndragostesti de mine

Ca lava-ncinsă de vulcan

Punându-mă în vis la tine

Când nopțile se scurg în van

Și-ai să mă rogi să-ți fiu oglindă

Lăsând-o chipul să-ți cuprindă.



Ai să-mi rămâi pe veci datoare

Cu frământări ce te-au durut

Păstrate-n vara viitoare

În care nu ne-am cunoscut

Iar pașii presărați prin iarbă

Vor fi dovada c-am trecut.



Vei fi legenda necitită

Din taina sufletului meu, …

S-au rătăcit colindătorii

În petrecute sărbători

La geamuri se anină zorii

Trezind ai viselor fiori.



Buchetele din flori de gheață

Ne lăcrimează pe pervaz

Și toate-s numai dimineață

Zidite-n ridul din obraz.



E numai iarnă prin perdele

Și prea mult alb printre tăceri

Sunt mulți colindători în ele

Cu sărbătorile de ieri.



De frig s-a stins o lumânare

Și-n zorii zilei s-a-noptat

Lăsând să ningă…

Aveam speranțele senine

Și gesturi frânte, multe-aveam,

Cărări în vârfuri de coline

Pe care-aievea mă plimbam.

Aveam pe piept crestat un soare

Spre care vulturii zburau

Și-n cercuri largi pe lângă zare

Bătaia inimii-mpleteau.



Aveam în suflet o tăcere

Pe care azi o mai păstrez

Și-n colbul vechilor mistere

Întreb trecutul când visez.

Cum ar putea să-ți fie chipul

Pe care vulturii l-au dus

Cum duce valul…

Mă regăsesc blestem și floare

Iubire-n vechiul meu amurg,

Când norii umbre călătoare

Acum în plete ți se scurg.

Tu nu mai ești oglinda fermecată

Ce m-adunai cu lacrimă cu tot,

Pe unde trec doar visele mă ceartă

De nestatornicia care-o port.



M-aș vinde pe nimic privirii tale

Ca să mă fure-n noapte cineva

Și judecat în săli de tribunale

Sentința clipelor voi aștepta.

Voi sta închis la tine între tâmple

Dorind…

Atâtea locuri fără soare

Și-atâtea case de nebuni

Se construiesc pe zi ce trece

În vraja marilor furtuni.

Dar toate-s reci precum o iarnă

Sosită-aiurea pe pământ

Cu flori de gheață la ferestre

Și vechi blesteme prin cuvânt.



Ți-e teamă să-ți așterni privirea

Pe bulevarde-ntunecate

Când se aruncă-n loc de pietre

Cu roze vechi neparfumate

Și strigă dincolo de ziduri

Nebunii unei lumi bolnave

Ce țin pe…

Mă strigă cineva din mine

Și rătăcit când stă prin gând,

Întreabă golul pus de tine

De ce-mi mor visele pe rând,

De ce-i neliniște-ntre fluturi

Prin vechi lăstari ce s-au uscat 

Și-n jurul lor un zid de scuturi

Singurătatea și-a-nălțat.



Aud ecoul cum se scurge

Prin toate câte nu mai sunt,

Păduri cu frunze ce vor plânge

Sub lespedea unui cuvânt

Ce l-ai sădit într-o tăcere

Din care-ncerc să te-nfirip,

Tu…

Te voi iubi, și mereu am să-ți spun

De ce nu mai sunt cărări prin pădure,

Din ultima iarnă spre vechiul cătun

La margini de vremuri cu fragede mure.

E viscol și-mi ninge prin toată privirea

Iar fulgii-mi îmbracă pe gene uimirea.



Deasupra, lumina din stinsele stele

E-o albă durere prin timpuri ce vin,

Pădurea-i doar visul ce plânge în ele

Când frunzele-n ramuri de clipe se țin.

Și vechiul cătun mereu mi-amintește

Că…

A murit demult uitarea

Și-ntr-un secol blestemat,

Ura lumii mută zarea

Pe un țărm decolorat.

Naufragiați de soartă

Rătăcim pe străzi pustii,

Unde liniștea e moartă

Și speranțele târzii.



S-a stins candela-n fereastră

Și icoanele-au apus,

Mucegai bătrân din glastră

Dintr-un secol ce s-a dus.

Figurinele de ceară

Se topesc iar prin ninsori,

Când sub gene se strecoară

Ai tristeții dulci fiori. …

Am lacrima hrană și chin,

Am spini ce-nfloresc prin destin,

Am încă puterea să plâng

Și riduri pe frunte să-mi strâng,

Am rodul acestui pământ

Din tot ce-i curat și e sfânt.



Am maluri cu sălcii și flori,

Am vise tribut pentru zori,

Am tot ce-i frumos din iubire

Ce viața mi-o-mparte în sute de fire,

Am încă mănunchiul de stele

Deasupra tăcerilor mele.



Am pomi care-n iarnă-nfloresc,

Am muguri prin care…

Sunt străzile murdare prin oraș

Din loc în loc un gunoier suspină,

Când strânge nebunia nopții în făraș

Pe trotuare mici fără lumină.



Ninge murdar din norii plumburii

În centrul vechi un lampadar s-a stins,

Și-un gunoier cu tâmplele-argintii

În propriile lacrimi l-a aprins.



Spre cimitir s-a-nzăpezit durerea

Ieri cineva a mers și s-a-ngropat,

Un semn al crucii a-mpietrit tăcerea

Și până-n noapte clipa l-a uitat.…

Să nu îți lași privirile prin ramuri

Când ninge viscolit de zile-ntregi,

Și iarna-și crește florile pe geamuri

Sperând ca tu în zori să le culegi.



Clipește-ncet când fulgii îți sărută

Al pleoapelor contur nedefinit,

Prin ramuri ninge ultima redută

Și umbra stelelor din nou s-a troienit.



Mă prinde-n hora viscolelor serii

De-atâta alb mi-e sufletul pustiu,

Și lasă ca să ningă-n clipele…

Mă tot întreb, iubito, câteodată

În ce prăpăstii stelele-au căzut,

Când galaxia lor a fost certată

Că ne-a unit mereu într-un sărut.



Ghețari răniți de razele solare

Pierdute între răsărit și în apus,

S-au scufundat în liniștea din mare

Și-n locul lor iubiri rănite-au pus.



Putem privi-n adâncuri fără teamă

Ascunși printre coralii înfloriți,

Cum templele tăcerii se destramă

Și nu mai sunt ghețari nefericiți. …

Nechează caii-n crângul geruit

Bătând copita-n porți imaginare,

Privind cum depărtarea s-a sfârșit

Și ziua s-a retras pe lângă zare.



Cu coama-n vânt și fără șei în spate,

Fără zăbale-n albul nechezat

Lovesc copita-n vise destrămate,

Și mușcă din amurgu-nsângerat.



Prin gerul cenușiu se-arată stele

Când caii-și calcă umbrele-ntre ei,

Bătând copita-n gândurile mele

Neliniștiți că, tu mă ceri, mă vrei. …

Rămâi să asculţi în grădină

Cum fulgii se strigă-ntre ei,

Să-ți spun o poveste la cină

Când brațelor tale mă vrei.



Natura-i frumoasă mireasă

M-aplec peste zări să-ți vorbesc,

Când ard lumânările-n casă

Și zei pe la tâmple albesc.



Deschide fereastra și-ascultă

Refrenul colindelor vechi,

Și umbra zăpezii sărută

Cu pașii făcuți neperechi.



Rămâi lângă mine o iarnă

Și-nchide fereastra la loc, …

E cald, e frig, e iarnă printre stele

Când vântul se rotește-n cercuri mici,

De-o vreme-s obosit și mult prea grele

Sunt umbrele ce-n palmă le ridici.



Prin nori un vultur se strecoară

Asemeni unui hoț pierdut în amintiri,

Și peste tot prăpăstii ne-nconjoară

Lăsându-ne, iubito, ostatici în iubiri.



Atât de singuri trecem prin ninsoare

Când pentru doi în viață nu e loc,

De parcă-am naufragiat pe lângă mare

Și-am ars…

Eu sunt tăcerea gândurilor tale,

Știu tot ce simți în nopțile târzii

Când cerul pe fereastră se prăvale,

Cu tot ce e frumos prin galaxii.



Știu când tu vrei să mă-ntalnesti

De parcă-ar fi atunci întâia dată,

Când dincolo de gânduri mă trăiești

Așa, cum n-ai făcut-o niciodată.



De multe ori sunt chin, apoi plăcere

Mă pierd în lacrimile tale străvezii,

Un fulger rătăcit prin alte emisfere

Când norii trec spre zările…

Visam așa frumos în prag de dimineață

Cum ninge prin oraș și-n cartiere vechi,

Cum la ferestre-aprinse țurțurii de gheață

Se văd printre perdele când picură perechi.



Copaci cu ramuri albe prin adieri de vânt

Împodobeau pustiul prin șoaptele nescrise,

Și țipătul zăpezii păstrat într-un cuvânt

L-am dat tribut iubirii din lumea altor vise.



Pluteam prin univers cu fulgii-n jurul meu

Și toate-mi erau stranii în viața din…