Buchetul de crini

[Vezi blog]

Sunt pasul făcut peste liniştea cuvintelor
mă pierd în scoarţa tăcerii unde vântul tresare
bolnavul cu tratament ambulatoriu găsit
pe ultima cratimă
cei care nu mă ştiu mă conjugă mereu la trecut
spitalul meu cu flori pe clanţa fiecărei uşi
s-a năruit la ultimul cutremur
un medic cu sărutul pe tâmplă
face vaccin gândurilor când ies din ieslea păcatelor
va trece timp să înverzească pădurea
voi trăi fără umbră voi plânge fără lacrimi
sângele miroase a durere saliva îmi e venin
mulţi se vor ascunde sub platoşa ironiei
la nimicul vieţii mai adaug blestemul
ascuns în buchetul de crini
nu-mi doriţi moartea ea este lângă mine de mult
a intrat în camera disperării şi deretică timpul rămas
priveşte ceasul sufletului şi repetă întruna
imnul cântat de bolnavi în faţă spitalelor cu umbre
caut cea mai bună otravă care să nu usture
când o bei din plăcere

[x]

Va multumesc suflete dragi pentru gandul bun!

Cu pretuire!

[Corina Militaru]

Foarte frumos! Mi-a plăcut mult! :)

[Laura H.]

Minunata poezie! Felicitări!

[Ion Lazăr da Coza]

Excelent!

da Coza

[Ana Cîmpeanu]

Atentie, e o greşeală de copiere aici: sângele miroase a durere&nbsp

Interesante metafore, imagini deosebite, mi-a plăcut poezia.