Îmi ascund cuvintele sub preşul tăcerii
zâmbesc relaxat citind un poem pentru tine
mirese cu rochii de zăpadă trec pe sub vişini
e verde grădina sufletului încă plăpând
un fluture ţi-a furat voalul să-şi învelească aripile
eu mai pot aştepta preotul cu soarele-n barbă
trebuie doar să cad în genunchi la ivirea zorilor
în rest dimineaţa îşi vede de treburile ei
curăţă umbra din perdele
spală tâmplele pătate de gânduri murdare
şi din când în când seamănă stropi de rouă
pe fire de iarbă
nu trebuie să-ţi fie teamă
preotul este plecat la o înmormântare
va sosi până la terminarea oficială a visului
cimitirul este foarte aproape
de biserică
Adaugă un comentariu
Iti multumesc Gina pentru popas si lectura!
Cu mare drag!
Roua poeziei tale e diamant de suflet verde-intens!
Va multumesc cu sufletul tuturor pentru lectura si comentarii!
Cu drag si pretuire!
Superb! Mi-a plăcut mult :)
Solitudine si ironie.
Aș înlocui murdare.
Of, și visul e plin de așteptare.
da Coza
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE