prin iarna ce poartă letale

cătușe de gri mohorât,

iubirile noastre fatale

se strâng, ca dracii, de gât  

când văd atâția schiori

pe role de cauciuc

iar savana trimite scrisori

că…

E doar o iarnă fără rost,

În mine ninge străveziu;

Plecate-s zilele din post

Într-un târziu și e târziu.

E timpul clipelor de…

Din toate câte-n mine sună

și-mi rod tăcerea, dureros,

aș construi, până la Lună,

un pod gigantic de frumos.

Da’-n fiecare…

Văd cum terasele-nchid,

cum frunzele plopilor bat;

din lună se scurge-un lichid

direct la mine-n ficat.

O haită răzleață, andante,

de maidanezi, mă înjură,

l-aș chema, să vină, pe…

și trenuri lungi mureau pe șine

cu toate gările închise

iar doamna toamnă-și însușise

periplurile clandestine.

cutreieram prin spații goale,

iubirea mea, de ani întregi,

iar ușa marilor…

criza generală dă, de-un timp, la gioale,

seceta mă prinde, stors, pe bulevarde;

azi, printre terase, goale, goale, goale,

am dat foc ispitei și mă uit cum arde.

 …

...și supărat de inconfort

mă uit, ca mâțele-n covor,

cum pleacă zilele din port,

spre nicăierea, pe-un vapor.

aud trompetele cum sună

asaltul nopților pierdute

și, strânsă-n brâu, o semilună

cum se prăvale pe redute.

și văd cum orizontul, iar,

se-aprinde când spre foișor

vin liliecii care par

că se întorc din viitor

ca niște grele, lungi, corăbii

pe care flutură…

nu fac din vitejia mea paradă!

sunt generalul meu,

sunt campion!

în mine se petrec lupte de stradă

pe care le câștig prin abandon.

 …

Din ce va fi, cât va mai fi din mine?

Cât am să iau, cât am să las?

Cât se va pierde-n van, pe sub ruine,

În cel din urmă, implacabil, ceas?

Poate-ar fi fost mai bine să rămân retras

Între instincte, prime, endocrine:

Nu reușești să-mbogățești niciun…

am numai ceva onorific,

ceva pe o foaie velină,

nimicul îmi este specific

și zero averea deplină.

sunt ultima thule, uitată

într-un deșert de urât,

beau dintr-o baltă secată

cu fata morgană de…

a mai venit o zi în dungă

s-o prind de zid cu pioneze,

voi trage prenadez din pungă

visând havane cubaneze;

sau poate că, ispititor,

voi bate străzile pe care

la fiecare semafor

voi da peste-o iubire…

mă arde patima gălbui

a pielii astea de lacheu;

sunt mai sărac și mai sâlhui

și tot mai singur pe traseu.

sunt mai bețiv, mai agarici,

mai dus cu pluta-n bărăgan

și-un milion de păsărici

îmi umblă creanga prin bostan.

degeaba fac întruna fente

și sar când sus, când lateral,

dau tot în balta lui terente,

tot în gropanul ancestral

din care-aud cum strigă hunii:

mai lasă-l dracu…

sub pașii mei artistici

care au

kilometrajul vag sau măsluit

scârțâie ca dracu pe șirlau

podeaua din castelul bântuit…

 …

luminile vin atât de întârziate

încât între ele și răsărit

nu mai sunt decât străzi cu sens invers



în mână

strâng colțul unei cărți și aștept

imnul de dimineață al cocoșilor



nu se vede nu se aude

nu arde nimic

lângă perete



încerc să-mi pun de acord ceasul

cu altceva

poate cu o alergare

cu o lacrimă

sau cu aruncatul de pietre

până se vor pune în mișcare

stelele…

mai treci pe-aici în vara asta,

vino c-un tren eficient,

să nu te-aștept până zăpada

o să mă facă monument.

din toate câte-n jur s-aprind

și mi se vâră sub chiulasă

numai răbdarea-n fel și chip

mi-a dat cu flit de…

pe unde te-ai ascuns să numeri

duminicile în fervoare

când părul nu-ți cădea pe umeri

ci pe nisipuri mișcătoare;

când dintre pagini de ierbar

puneam pe aripi de condor

uzate foi din calendar

și le lansam spre…

condus de muze,

c-un ucaz,

între  urale și-aclamații,

o iau încet, spre caucaz,

pe vârf să-mi etalez  ficații…

bate un vânt de-ncurcă lume

și vulturi se rotesc în nori,

eu în asalt,

cu…

ceasul mă conduce zi de zi,

după voia lui,

milă cu milă...

mă ciocnesc de oră,

mon ami,

fără aprobare sau ștampilă:

ora când lovit de insomnii

merg pe străzi ca…

doamna mea ce-mi dai idei

să le-nșirui pe hârtii,

nu-mi da numai două, trei,

dă-mi și tu câteva mii.

dă-mi talentul să fiu cel

mai citit, luat în vizor,

primul care să ia nobel

spre stupoarea…

nici nu mai știu de când mă zbat,

mă duc la vale,

apoi sui;

efortul ăsta de rahat

să-l bag în prispa mamii lui.

n-am nicio șansă la caimac,

m-aș duce undeva-n afară,

doar că picioarele îmi…