Hei, spin de argint

aruncă-ți mătăniile pe care le-ai purtat

în temnița fără nume,…

Tu trebuie să știi, iubito, că-n toamnă păsările pleacă,

Cum visele se duc în zori spre altă noapte care vine,

Să nu lipsim la poarta zării când depărtarea vor s-o treacă

Lăsând în urmă nostalgia ce lumea umbrelor susține.



Mereu am vrut ca tu să-mi spui ce simte steaua căzătoare

Când golul ce-a rămas pe cer devine-o simplă amintire,

Și clipele de ce suspină când lăcrimează-n zori o floare,

Dacă în răsărit se duc sperante prinse-ntr-o…

Sunt singur

și văzut din spate,

umed-verde crește-n față drumul.

De necuprins e totul în jur

monumental crescând în arbori,

voi respira toată liniștea aceasta

peste abisurile existenței mele.

Sunt doar un detaliu,

mișcându-se silențios

și sprinten,

nu pot cuprinde minunăția

nici măcar privind-o.

De aceea există trupuri

uneori nesfârșit de frumoase

așa ca al tău, de exemplu,

pentru a putea plăti

cu o splendidă…

Din eroare, voi deveni un tip de credincios

împărtăşit cu o bucată de jar stins în zeamă de ceapă.

Vă voi explica cum e cu pierderea de sine…

Jertfelnica imagine la ore de răgaz nelocuite.

Nu-mi va fi teamă de necunoscutul marginalizării…

Voi dărui aceste gânduri urmelor imperiale,

iar mâna de pământ ars

va fi întinsă de-a curmezişul reuşitelor voastre.

Flămând eronat, omul biciuit de depărtare…

a despărţirii vină, va asista personal

la…

Te chem, iubito, lângă mine

Mi-e dor de glasul tău duios

De-al tău sărut mi-e dor , ştii bine

Te chem în visul meu frumos!…

Trupul meu e o amforă

Încă nearsă

Şi preamăresc somnul când

– Doamne, ce bine e – mă fac moină

Fără relief, fără

Nicio dorinţă de certitudine

Că exist.

Nostalgia mă mai încearcă atunci

Când visez

Căci visele-mi sunt grele ca nişte munţi

Pe care trebuie

Să-i duc în spate

Eu – o amforă

Încă nearsă…

Cu mintea

luminată de bucurie,

arunca în aer

cuvinte nerostite

plescăind din limbă

în faţa stăvilarului.

Nu se auzea

decât murmurul apei

desăvârşindu-şi opera

în timpul ce trecea,

dar nu la fel de repede

ca pentru el…

am ieşit să-mi trag oraşul în piept

mi se zbate ochiul stâng semn rău spun unii

plânge sub petale un iris

adormise şi l-au trezit câinii

şi-n mine urlă ziua după noaptea care s-a dus

mă încălţasem cu papucii mei turcoaz

un gând să…

Ferestre duble

N-am să ţip că m-ai uitat închisă

între ferestrele duble ale inimii tale

în prăselele cerului mi-arunc sosia de lumină

pe ţărmul tristeţii dublura de humă rămâne

să împletească speranţe din…

Somnul de-a mă naşte

somnul de-a mă naşte

crochiul din ochii tăi din care nu mai ies

obolul ce mereu îmi mută polii

negrul din odihnă mă ispiteşte dincolo de prima uşă

somnul de-a mă naşte 

îmbrăţişarea materiei întinde spre mine un…

călăi ai cetăţii

otrăvesc urletul gleznelor căzute

camuflaţi

în cuibul gândului

dezbat problema sărurilor

aici nu vor birui

în faţa învăţăturii rămân reptile

au tot ciopârţit fundalul sunetelor

puse în cerc de efemere anotimpuri

şi tot nu s-au…

ți-am furat lacul

te mândreai că l-ai conturat pe vârful muntelui

și numai reginele au acces…

ÎN SIMBIOZĂ CU CLIPA...

                                    trăiesc

                           în simbioză cu clipa

               ce-mi curge tainic prin labirinturi

                          adâncită de sufletu-mi

              agăţat de cârceii de ploaie cu soare

             peste cei striviţi sub greutatea trecerii

                      ca o torţă trimisă din stele

                                    …

a fost

să descopăr gingășia privirii albastre

mai înalt de ființă

devenind supusă

gândesc doar cu sufletul

buzele sunt ecoul spontan al rugii

 

iarăși singură

contemplu muntele sfântului semn Arunașalla

încă păstrează culoarea purpurie

acesta este fundalul limpede și luminos

al existenței sau ne-existenței

punctul de reper

imposibil să rezist farmecului său

orice aș face

oriunde m-aș afla…

noaptea ne şterge de pe faţa pământului

ne acoperă cu plăpumi de beznă

parcă ne-ar proteja de ceva…

în bunker-ul întunericului

stăm ascunşi de lumini false

la capăt de lume pâlpâie becuri

se ard  pe rând ca 'ntr-un coşmar

precum lumânările stinse de vânturi cosmice…

privesc cerul trist

văd corbul negru

care ne…

"Doi suntem, când cu umbra lor

ne împresoară-n lume norii.

Ce gânduri are soarele cu noi

nu ştim, dar suntem doi."

              Lucian Blaga- Cântec în doi

Ţi s-a dat înainte de a te naşte

să cunoşti risipirea, dragul meu…

De-aş fi râu,

te-aş purta spre țărmurile mele

să-mi încolțeşti iubirea-n…

Miroase a eu, 

miroase a tu, 

miroase a dacă 

vom fi împreună 

o zi, 

sau o noapte, 

o viaţă întreagă 

aici, 

ori dincolo-n moarte! 



Miroase a viaţă 

miroase a moarte, 

a sânul de fată 

cu gura cireaşă, 

miroase a mosc 

şi sudoare, …