Pe tâmplă bate vântul rece,

pe buze roua mi-a căzut

un gest pe lângă pleoapă trece,

și astăzi îl găsesc pierdut.

Prin riduri timpul se ascunde,

se-ascunde viața sub zăpezi

în talpă frigul îmi pătrunde

iar tu sub streșini sângerezi.

Pustiul soarbe din cuvinte,

pădurile albesc prin vreme

și plâng aducerile-aminte,

când vor aievea să te cheme.

Nu s-a aflat nimic de mine

în jur tăcerile se…

Ca un semn de izbândă, firea-mi blândă și scundă, 

De atâta osândă, ar fi vrut să se-ascundă 

Într-o roată de lut cât un bob de năut 

Amețită de rut ca și când a băut, 

( cât să nu i să pară, viața grea și amară )

Cu o sete avară, lapte crud de fecioară

Sau licoare de mac, de la ultimul vrac 

Agățată-n arac și dosită-ntr-un sac, 

Ca merindă a gurii din averea naturii

Plămădită de furii întru somnul…

s-a lăsat tăcerea

și praful

tot se strânge

în carne și oase

și cuvânt…

Romantism de toamnă (Poezie pentru copii)

Țes covoare ne-ncetat

Frunzele ce au picat

În grădini şi peste tot,

Iar copacii tot mai scot

De pe ramuri aurii

Încă multe frunze, mii,

Ce covoarele-nmulţesc.

Trecătorii se grăbesc,

Nu se-ndură să le-admire,

Doar puţini stau să se mire

Că deja s-a întomnat,

Fără să fi observat.

Pentru un măturător,

Să…

Sunt nerăbdător și chiar ursuz,

îmi leg cu firele de vânt elanul

un cioplitor de adjective prin auz

retipărind prin suflete banalul.

Port chip de silabă-n formă brută

acolo unde dalta verbului s-a rupt,

miracol cenzurat în limba neștiută

de mulți pe-un munte mai abrupt.

Am ochii tulburi ca un râu de țară

îmi cresc pe frunte fragede tulpini

de parcă-aș răsturna o călimară

pe frunze necrescute prin…

dincolo de poveste

ieși din casă să stăm față în față, spuneai.

visam și în vis vorbeam cu copacii

cu cei pe care se așezau păsările cerului

și dorințele mele de a-i vedea

în ninsori de gânduri îngropați.

neclintit eu stăteam mimând fericirea

nemișcat la fereastră ca un om de zăpadă.

așteptam să vină iarna

să pot dansa pe jăratecul poemelor

după cum vezi trăiam printre amintiri și…

 Fulg rătăcit (Poezie pentru copii)

Pe o ramură golaşă

Poposeşte, obosită,

O micuţă stea, gingaşă…

Din ce ţări o fi venită?!

- Sunt un fulg! Cu nerăbdare,

Spre pământ azi am pornit,

Dar acum ce rău îmi pare,

Singurel, m-am rătăcit!

Nicio frunză, nu prea mare,

Să m-acopăr, nu găsesc,

Nu am fraţi, nici surioare

Şi mă tem… de mă topesc!

Nor de zăpadă (Poezie pentru copii)

Dragii mei, am nins şi-am nins,

Căci de raze-am fost atins

Şi nespus m-am speriat

Că voi fi în stropi schimbat.

Un minut nu m-am oprit,

Mă vedeţi? Am reuşit!

Fulgii toţi i-am deşertat,

Alb e totul şi curat.

Dar constat cu-ngrijorare

Că m-am speriat prea tare.

Trebuia să mai aştept,

Gestul meu a fost…

și parcă geamănul

din mine,

exclus cumva din episod,

își duce filmul

prin saline,

radioactive,

fără iod…

iar…

visând la umbra pașiilor tăi

așteaptă cuvântul

când cere cuvânt

așteaptă iubirea când cere iubire

şi viața când moartea pășește lasciv

cerșește o clipă de viață și piere



e doar o punte între eu și mine

e doar o minte ce minte frumos

iluzii

iluzii

ce-i visul străine?

și lacrima ce-i? e apă? atât?

iar sângele-i vinul ce încă îmbată

ai mei neuroni să creadă în vin?

e-o punte în mine

în tine

în…

Pe marea sufletului meu plutesc corăbii la-ntâmplare

furtuni în repetate randuri le-au legănat mereu în larg

și-n portul care le așteaptă sosirea lor din depărtare

rămâne doar o amintire în vârful tristului catarg.

Cobor cu gândul lângă țărm de parcă-aș aștepta un val

să-mi spună că se vor întoarce să viețuiască pe vecie

și cât vor rătăci prin mine legând frânghiile de mal

voi încerca să urc pe punte,să văd trecutul cât mă știe.

Să…

îți atârna privirea de o stea
când te-am întâlnit din întâmplare
nu, nu m-ai văzut
eu nu sunt o stea
sunt doar un poem neștiut
neînțeles
care flutură agățat de o silabă
atat de firavă
dar foarte strălucitoare
încât seamănă cu o stea

Adina V.

18.07.2018

 o, cât de greu poate să fie

să-ți scoți în zori din pălărie

sufletul

ca pe-un canar gălbui

și seara, hocus-pocus,

foc să-i pui...

să-l dai dogorii:

grav,…

Leneșul (Poezie pentru copii)

E o vară minunată.

Într-o tufă de mărar,

Leneveşte ziua toată,

Fără jenă, un bondar.

Cu o dulce adiere,

Vântu-l leagănă uşor,

Iar bondarul, de plăcere,

Bâzâie încetişor.

Dar, văzându-l pe bondarul

Adormit şi lenevos,

Vântul scutură mărarul.

Leneşul ajunge jos.

Totul este plin de floare.

Cu vreo două-trei ulcele,

O albină…

poezia aceasta

este despre femeia

care a plecat în mijlocul concertului

așa cum amanta pleacă

de la înmormântare

și a plâns pe umărul primului om

 întâlnit

un cerșetor care și-a stins țigara

când a văzut-o venind

el și astăzi crede că poezia lui

a făcut-o să plângă

mă ia de braț copilăria și zice

- hai să mergem pe dealul din spatele casei

am uitat acolo păpușa cu ochi căprui

și rochie cu fluturi



- nu... nu mai știu unde e

poate într-un șotron cu spiriduși sau într-o carte

de primăvară

iar la anticariat s-a închis de mult...



- și totuşi hai să ne pitim după nuci

de atâtea ori am intrat în umbra…

Mi-e trupul iarnă, sufletul zapadă

Dar nesupusă lor, eu încă lupt;

Privesc planeta şi aştept să-mi cadă

Un cerc de soare peste versu-mi rupt.

De spaime fug şi de stihii, când pline

Sunt de-ntuneric orele din zi,

Rotesc o cheie-n ceasul vechi din mine

Şi îl aduc la timpul celor vii.

Cu unghia pe sticla îngheţată

Azi mai sculptez din suflu-mi obosit

Fără-nceput, final şi fără dată

Sonete…

Soare-n apus (Poezie pentru copii din volumul Simfonia naturii)

Soarele-n apus trimite

Raze foarte înroşite,

De atâta oboseală,

Către norii de sineală.

Repejor sunt înghiţite,

Însă astrul iar trimite

Raze roşii în săgeată,

Până când ajunge, iată,

Chiar întreg să se afunde

În întunecimi profunde.

Dimineaţa, iar apare,

Doar cu raze zâmbitoare.

era timpul să răsară luna

astăzi, bunicul va căra secara din câmp

dar mâine,

mâine va înhăma din nou caii pentru totdeauna

și gara cu ferestrele bătute în scânduri

îmi va aminti că eu și cu tine

am avut aici, doar speranțe

ori poate o insulă de frunze

și câte puțin din niște amintiri ce nu vor apuca toamna.

poate nici n-ar strica să-ți fi spus

cât de mult durează să-mi adun…