Un glas fără cuvinte din adâncul meu

ajunge nevăzut la margine de gânduri

pe trunchiul despicat al unui curcubeu

cu capetele prinse-n albia din prunduri.

Izvoarele din albii au secat demult,

iar…

Aduceți mai aproape pădurea de foioase,

când umbrele-nserării ajung la-ntretăieri

de jurăminte false, pe la răscruci rămase

la margini de legendă, venind de nicăieri.

Atunci voi înțelege că undeva, anume,…

Se scurge fără rost această vară,

noi îngropăm speranțele în doi,

doar vechile iluzii ne-mpresoară,

zicându-ne că suntem amândoi.

Dar drumurile noastre-s separate,

uitări rămân pe tot ce ne-a legat –…

Ajuns pe plaiul încă necosit

am regăsit minunea căutată,

fânețele cu chip împodobit,

și florile știute de-altădată.

Din fiecare crește un mister,

corolele adună stropi de aur,

ridică peste vreme…

În mica mea mansardă când veneai

te-ntâmpina același pat îngust

și ore-n șir parcă pluteai prin rai

gustând păcate-n patul lui Procust.

Deasupra se găsea un raft de cărți,

se răsturnau când ne…

Sunt santinela orelor târzii

și a iubirilor ce se destramă

pe notele dintr-o vrăjită gamă

desfășurate-n ample armonii.

Din umbrele uitării-au apărut,

le-am adunat în pagini lapidare,

ca să…

Statui rămase-n neuitare

cu ochii rezemați pe cer

citesc poeme milenare

înscrise pe un nor stingher.

Din ritmurile lor celeste,

cu rime faste pe contur,

adună magică poveste…

Ceva se zvonise prin târgul uitării,

iar zvonul se-ntinse în dansu-i baroc,

aleşii, sosiţi la voia-ntâmplării,

găsiră motivul de sfadă ad-hoc.

Era ceva nevăzut, ca o ură,

simţită arar prin apaticul loc,…

Privirea ta se zărește prin ceață,

din haos apare-n prelung asfințit,

de gându-mi vrăjit treptat se-agață,

pe brâul speranței mă simt răstignit.

De unde te-ntorci, tu mult prea dorită,   

eternă crăiasă, trecând peste…

Curgea domol apusul pe umbra răsfirată

a fagului sihastru din vârful unui deal,

la marginea pădurii se auzea deodată

o doină fermecată, în cântec de caval.   

Ajunsă mai aproape de dorurile mele,

în grabă retrezite din somnul fără…

Atâtea cărţi am adunat o viaţă –

de le privesc acum, îmi par străine,

le-aş arunca în clipa care vine,

dar, suspinând, de mine se agaţă

şi îmi vorbesc de zilele trecute, 

de anii duşi și de iubirea noastră,…