Niciodată un singur răspuns…

Din unda vremurilor se desprinde

 O umbră care-ți seamănă la chip

 Și-n nevazute brațe mă cuprinde

 Ca-ntr-un altar ce-n gând îl înfirip

 Când l-am zidit de-o viață fără tine

 Să-mi fii în chip de înger lângă mine.

 

 Eu tânără te știu cu chip de zână

 Și tot așa frumoasă ai rămas și-acum,

 Poate că-n lumi cu moartea drept stăpână

 Nu s-a făcut spre bătrânețe drum,

 Tu viața sufletului meu neprețuită

 Revii să-mi vezi…

După ce am citit MARIA EGIPTEANCA,

Era un abur nevăzut sau un vânt,

E poate timpul pe care-l măsori cu frunza,

Cu migraţia fetelor spre o vârstă

Prin care-ai trecut odată cu visul.

Noaptea,simt degetele-i reci trecându-mi

Pe faţă şi-i simt răsuflarea-i de toamnă.

Vine mereu cu alte-ntrebări,cu alte

Semne nedezlegate.Indigo marin în reflux,

Fiinţele moarte,copacii uscaţi...noaptea,

Simt duhul acesta incert,care poate e…

- cine eşti?

(Voce, interogaţie,întuneric,somn…)

- cine esti, răspunde!

Nu …

Nu ştiu!

Nu mai ştiu…

-cine eşti?

-Nu ştiu

Demult nu mai ştiu

Din demultul demultului meu

Sau al tău

Nu ştiu.

-cine eşti ?

(Voce, interogaţie, întuneric, somn, coşmar…)

-nu…

Nu ştiu

Nu am ştiut niciodată cine sunt

Nu mi-am ştiut numele

Nu mi-am zărit chipul…

Ce contează numele pietrei?

Ce contează cum arată…

Café frappé în Kerkyra (Corfu)

Esplanada…

alături, Thalassa,

cer răsturnat

timpul îşi suspendă zborul

În paharul cu café frappé

cineva, poate un chelner iubitor de oaspeţi

a strecurat

un strop de bucurie,

o bucurie cât marea,

cât toate mările

Acolo,

la marginea Thalassei,

cuprinşi în bucla cristalină,

noi doi am fost

şi cer

şi…

Nu știu

Ori mă mint

Mult prea bine

Încât

Nu mai simt

De nu vreau,

Atât de înfiptă

Se zbate

Durerea în mine.

Sunt panaceu

De surde silabe

Zvâcnite aiurea

Cu rime.

23 10 2012

ȘTEFAN OANĂ

Dacă lumina

Ar orbecăi pe întuneric

Oare ne-am înfinge degetele

În mers?

Ori am simți luna

Pe șira spinării

Strâmb îndreptată

Înainte?

Cred că am dibui

Destinul

Pe buricele degetelor

Fierbinți

De prea mulți

Zori.

23 10 2012

ȘTEFAN OANĂ

Sinapse încâlcite se fac și se desfac

Ascultând pianul celest în apropiere de Vega,

Andromeda e prea departe;

Vine cineva din Sirius?

Terra e mai departe de înțelegerea mea

O brană se apropie amenințător...

Va fi un nou început?

Brană = componentă a spațiului universal într-un model ipotetic creat de astrofizicieni

cuvintele

cuvintele trec pe lângă mine în goană,

ca un tren care nu oprește în nicio gără,

ca o frumoasă domnișoară

ce lasă în urmă un dor olfactiv de parfumuri florale

din roze de câmp și din maci,

cuvintele trec, zboară ca frunzele toamnei bătute de vânt,…