Nu-i noapte tot timpul există și zi,

stele prinse-n colier,

rouă ce-nghite iarba curată,

umbră ce-nșeală căldura în amiază,

crin imperial balsam al inimii.

Nu-i noapte tot timpul există și zi,

Eclipsă de Lună pe cerul senin,

foșnet de lacrimi prinse pe frunze,

săgeată alb-albastră prinsă-n Gemeni.

Nu-i capăt de țară există hotar,

Tradiție din neam în neam,

Suflare de viață pe pământ,

Apostoli ce…

poezia aceasta se numește
seara în care m-am îndrăgostit
de mâinile unei femei frumoase
nu mă cunoșteau
și nici nu știau că le privesc
ascultau Chopin vorbindu-le despre spini
și-au început neliniștite
să deseneze pe genunchi

florile aveau unghii roșii

Ultima scrisoare

Primise scrisoare. Era fericit.

Castanii-n oraş dăduseră-n floare

Pe bulevard şi alei

tineri alunecoşi, doi câte doi…

Un evantai ca un fluviu

peste un oraş aurit.

Paşii lui pe asfalt, cadenţau a-ntrebare

Uluială era, sau mirare?

Dar primise scrisoare de la ea

Şi era fericit.

Îi scria că-l aşteptase-n oraş.

În parc la statuie.

Aveau să-şi…

licurici spațiali

ia îmbrățișările noastre și mergi la izbândă

vei avea nevoie de foc nu-ți fie teamă

palmele mele au atins o vreme soarele apoi ți l-au dat să-l sorbi

așadar nicio rătăcire nu te va prinde

de vei obosi învață să-ți faci pat din stânci

doar ți-am arătat cum se împletesc zilele negre

nu le da cu piciorul se agață de tine ca pânza de păianjen

nu știi de unde unde vin și încotro te duc

stai cu ele la masă îmbată-le cum te pricepi tu…

M-au iubit femei frumoase

Dar şi morţi devastatoare,

În palate fastuoase

Ori cerşind prin lupanare.

Nu fac socoteli hidoase

Şi nu pun în galantare –

M-au iubit femei…

am prins un loc în față

la paradă

tălpile reci încet se tot afundă

în glodul lunecos

ca o reptilă

profit de șansă 

n-am ochi și nu am milă

pentru cel care

în ultima secundă

cu pas rotund de melc

încearcă să răzbată

prin zidul viu

vibrând a nerăbdare

să fluiere sau să arunce-o floare

în caravanele ce curg

trase de fluturi

sub cnuturi mânuite de…

Rondelul florilor de tei                         Rondel parfumat

 de Camelia Ardelean                                                                 de Ionel Mony Constantin

Mireasma florilor de tei                                    Parfumul florilor de…

                      Rugă de seară

Iată că sfinții vorbesc și eu adeveresc,

Arunc piatra și ea cade pe mine…

Doamne, dacă aș putea să îți răsplătesc

Văzutele și nevăzutele mele

Îndreptate spre tine.

             Furtuna pe mare, cerul cu astre

             Toate ale tale acum le întorn

             Să vestească ivirea acelor magi rătăciți

             Și moartea să-nvingă, suflând dintr-un corn

   …

o  picătură a mai rămas din noi

oceanul întreg a secat i se văd hainele ponosite cu mânecile pe dos

în ele și-au făcut cuib pescărușii

ni s-au umplut inimile de pirați ce să ne mai fure când dragostea

are mormânt din pietre și trandafiri

în fiecare zi venim să mai zdrobim o stea

cu o forță nebună...

mă rugam să nu te întorci să-mi așezi picătura aceea în ochi

aș fi orbit iar mintea oarbă e mai puternică decât soarele de aceea…

călca pe vârfuri 
iar vârfurile o împungeau 
și urlau că nu joacă după reguli

 mersul ei începu să se albăstrească

ce frumos e cerul
gândeau oamenii care-și aminteau câte ceva
despre zbor
și ochii lor îi sărutau tălpile

în orașul meu 

păsările au aripi roșii, 

copacii ies prin țărâna trupului, 

iar moartea se primblă cu lotca sub fusta lunii, 

chiar si primarul o dată pe an are față de înger.

Mă încearcă și pe mine romantismul
articular Moș Noe Dă potopul ăsta
postmodernist la altă pagină Măi bă
iete ești pe val Corabia Nebunilor mai
poate aștepta
totuși
Lasă-un like înainte de-a te arunca
în
valul
următor

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

aștept milenar 
un singur noapte bună
rătăcit prin siberii
de suflet

bună ziua mea
e un bisturiu filantropic
care taie
taie din mine
cuburi metatronice
pentru barbuturi
fără nici o miză

sunt un canon vitruvian
da Vinci m-a pictat 
pe lobul tău drept
vesica piscis
să facă lumină

când vei deschide
al treilea ochi
mă vei regăsi
hator
în inima ta

merkaba

Mireasma florilor de tei

Se poticnește-n câte-o vară

De jurămintele din gară,

Lipite de peron cu clei –

O turmă-ntreagă de mișei,

Ce-și poartă inima pe-afară;

Mireasma florilor de tei

Se poticnește-n câte-o vară.

Clădind minciuna cu temei,

O fac angelică să pară,

Pe simțăminte cu escară,

Acced statornicii holtei.

Mireasma florilor de tei...

Cântec de noapte

Te ridici într-un târziu de noapte

Tragi un colț perdelei de la geam

Pe pervaz gutuile sunt coapte

Ca în ziua când le culegeam.

Și asculți. De undeva din zare

Printr-un șir de zarzări și castani

Urcă-n cer colinde oarecare

Ca-n copilăria noastră de puștani.

Inima de vulturi ți-este plină

Scormone în tine doar fiori:

„Nu mai sunt copilă! E o…

  RONDEL DE POVESTE

 Pentru Adelaide

   aflată aici pe post de muză

Oglinda lunii stă şi se socoate,

Privindu-mă din lac bănuitoare,

Când o întreb: Crăiasă, spune-mi, oare,

Mai sunt cea mai frumoasă din cetate?…

Răvășeala catalogărilor ofensate de soartă

Arunc cu adjective-n plafonul transpirat,                

Pata îmi zâmbește acru, fără ocoliș.

În ambianța rece mă simt ca un pirat

Care-n taină tânjește după-un nou înveliș.

Un val și încă-un val croiesc o mare moartă

Încorsetată-n ideea: „A fost odată... ”

Schilod o caut, fiindcă mi-o doresc consoartă

Ea se-ascunde, mândră, în propria-i erată.

Printre…

*profețind pustiului din stamina*

Eu când aud iarna…

Eu când aud iarna cum bate la geam

Cu aripi de vulturi și gheare de pradă

Tu zici că la munte, în codri, pe-un ram

O pasăre cântă, de-aduce zăpadă.

În timp ce spui asta, tot cred că aud

Că-n glume te dai când cu frigul ori gerul.

Talanga sub streșini pe creanga de dud

Întruna colindă de sfâșie cerul.

Cum cea de se vinde, pe-un pumn de arginți

Și crede-n ursita cu…