Rondel parfumat (parodie)

[Ionel Mony Constantin]

Rondelul florilor de tei                         Rondel parfumat
 de Camelia Ardelean                                                                 de Ionel Mony Constantin

Mireasma florilor de tei                                    Parfumul florilor de tei
Se poticnește-n câte-o vară                               Le zăpăceşte-n câte-o vară
De jurămintele din gară,                                    Pe proastele  ce aşteaptă-n gară,
Lipite de peron cu clei –                                    Lipite de peron cu clei.

O turmă-ntreagă de mișei,                                 Sperând că  din vagon coboară

Ce-și poartă inima pe-afară;                              Chiar Făt Frumosul “dumneaei”;
Mireasma florilor de tei                                    Parfumul florilor de tei
Se poticnește-n câte-o vară.                              Le zăpăceşte-n câte-o vară.

Clădind minciuna cu temei,                                  Dar peste nouă luni,ehei!
O fac angelică să pară,                                      Când burta le va da pe-afară,
Pe simțăminte cu escară,                                     Şi-alţi feţi, micuţi, or să apară
Acced statornicii holtei.                                    Va mai rămâne de la ei,,,
Mireasma florilor de tei...                                  Parfumul florilor de tei!

[Camelia Ardelean]

:-))) Recitită cu același amuzament! Iată cum poate același parfum (de tei) să inspire poeme diferite! Bravo pentru umor și abordare! :-)

[Ion Lazăr da Coza]

Cam cinic, însă de unde să dea pe-afară parfumul adevărului dacă nu din cinism?

da Coza

[Valeria Merca]

:)) Se putea fără asemenea... deznodământ?! 

Pentru a frunţii descreţire, un mare LIKE!

[Mihaela Suciu]

Are gust de clei. M-a distrat abordarea.

[Sofia Sincă]

O parodie amară... dar se mai întâmplă.

Am citit cu plăcere,

Sofy