Tăcere dulce, apăsare...

Cu largi fantasme aurite,

Stârnește Luna, ce răsare,

Sidefuri vii, de mărgărite,

Prin timpul, arc peste amurgul,

Ce-și vântuie prin nori mirazul.

Îl simte, unduindu-și crugul

Și îi sărută lin obrazul.

Vânturi stârnite în fiorul,

Ce șira nopții, brâu, străbate,

Își culcă peste lume dorul,

Cu adieri. Îi curg pe spate.

Zbor zbuciumat se-aude-n crânguri,

Când se…

                        Gândurile mele,

                        ramuri încărcate de flori,

                        le-aş putea rupe şi ...

                        dărui mamei pe toate.

                        Mama va plânge ,

                        văzând ce împovărat sunt.

                        Le-aş putea dărui iubirii,

                        dar va şti să le primească?

                        Le…

Unii au castele

In  parcul labirint,

Nu mă mint, nu mai simt,

Este ştiut un anotimp ca o sincopă,

Ca necesara paranteză în logica

Celui introvertit şi a celui

Mărşăluind pe metereze,

Aruncându-se în faţa săgeţii,

Nu mă mint, nu mai simt,

Astfel  am descoperit

Iluzia pieţii în care vanzatorii  se ascund,

Unde nimeni  nu  cumpără vise...

Nu mă mint, nu mai…

au modelat artiștii

iubitule

ce nu ne-am spus

și acum lucrează

să scoată inima

din coaja de castană

02.10.2012…

Nu-i pace pe pământ

Prea multe păsări de metal și foc

Se bat cu aripi dure, plumbuite,

Le plâng copiii, de-amarnicul lor joc,

Pe câmpul țării mame, părăsite.

Nu-i pace pe pământ, iar cerul

S-a mâniat, prăvale iar potopul,

Ne ceartă că prea ne-am forțat…

Se lasă-nserarea şi ninge afară,

cad fulgii de nea peste case dansând,

mă uit pe fereastră – aș vrea să apară

licornul cu frâu de-argint, galopând.

Din hăuri de timp neștiute apare,

cu…

Din piatră de stâncă

te-ai ridicat în picioare și ai mers.

O viață.

Si ai stat drept,

pentru ca în tine zace forța muntelui,

claritatea izvoarelor

și raza lunii despicând…

„Stelele-n cer Deasupra mărilor                      

Ard depărtărilor Până ce pier.

După un semn Clătind catargele

Tremură largile Vase de lemn;

Nişte cetăţi Veghind întinsele

Si necuprinsele Singurătăţi.

Orice noroc Şi-întinde-aripile

Gonit de…

trecut-am cântând și iubind

dintr-o odaie în alta a vieții

și iată-mă astăzi pășind

în odaia cea sumbră a ceții...

toamna mea-mpodobită

cu falduri de blândă lumină

cu brâie de nori zugrăvită

mă scaldă în apa ei lină...

în amintiri mă-nfășoară

mă-ncinge cu melancolii

te-aștept în lumina ușoară

alături de mine să vii...

să intrăm împreună în iarnă

în ultima vieții-ncăpere

frunzele moarte să…

Cuvintele mele se plimbă

de la stânga la dreapta,

de la o emisferă la alta

Vreau să le prind și să le țintuiesc 

într-un chenar,

deasupra căruia să scriu

 - aici doarme o poezie …

Se-adună ape furioase

În straturi negre de pământ

Păcate, la lumina scoase,

Legate greu prin jurământ

Se anunța vreme senină

Dar începeam să ma-ndoiesc

Nu poți să nu ai nici o…

închide cartea doar  cât să stingi lumina

uită-te în pat până…

Se scurge prin mine un dor neștiut

venit pe tăcute-ntr-o seară barbară

cu gândul întors obosit din trecut

lăsând neuitarea în frigul de-afară.

Am vrut să o chem înlăuntru, în casă,

dar poate sedusă pe căi neumblate…

                                              Motto                 

                                              ’’Când umbrele-nserării

                                                prind să cadă

                                                și gândurile

                                                înspre tine-mi zboară,

                                                când dorul se prăvale

                                         …

Un Cenaclu-i o grădină a cuvintelor cu har,

cei ce voluntar se-adună, în deplină libertate,

pot să critice cu noimă, dacă au pic habar,

să-admire cu motivare versuri libere, rimate.

Astfel apare un îndemn, ca după lecturare,

semn de trecere să lase, un cuvânt e de ajuns,

nu-i o mare greutate, e un lucru ce nu doare,

cel ce a postat, fireşte, îi va da-n curând răspuns.

Viaţa este-aşa cum este, cu…

Sunt la un capăt de lume și știu.

Mi-a rămas numai gheață în suflet

Dau buzna fantomele peste ce-i viu

Ș-mi suprim în tăcere un urlet

Simt valul ce lasă pe malul boltit

Epave aduse tăcut, în durere…

Cu albe gânduri constelate

Voiam în ale tale brațe,

Pale de vânt ce vor să-nhațe,

Parcă din alte lumi zburate.

Sub neaua norilor, pribeagă,

Ce-n liniști își gonește duhul,

Simțeam târâșul cum mă leagă

Și mă cutremura văzduhul.

Cu o mireasmă-n crengi, ușoară,

Dormea moliftul în eteruri,

Mă toropea în primăvară,

Dar…

Virtutea glasului celest

Sunet de harpă între îngeri,

Viori și clape-n ultim gest

Aripi de fluture, atingeri

E-o bogăție spre zenit

Și-o trepidație profundă,…

îți scriu în memoria timpului pierdut

iubirea se ascundea introspectivă după …