Iubito, angajează-mă șofer

pe o mașină fără frâne-n roate

și dă-mi distanțe, cred că se mai poate

iubi tomnatic, pur și efemer

când ploile privesc înspre cetate.



iubito, chiar aș vrea să ne plimbăm

pe-acoperișul vorbelor de șagă,

să vadă lumea cât îmi ești de dragă

deși, în veacul ăsta auster,

prea mulți trăiesc cu gândul la desagă;

iubito, chiar de-ar fi să dăm și șpagă,

cu trup în trup, putem…

Nu-ți voi spune că ești prima ființă 

care m-a văzut încercând 

să mă descompun într-un cântec,



nu-ți voi sugera că numai tu știi 

cum încerc să fac din spusă cuvânt 

iar cuvintelor 

să le înalț statui din semne,



nu ești singura căreia i-am ascuns 

că tăcerile mele vorbesc 

iar axul anotimpurilor 

nu trece prin calendare; 



despre mine au aflat copacii că îi cunosc 

dincolo de identitatea pădurii 

și codrii…

Dacă vrei să afli cum se odihnesc îngerii, 

vino în lumea cuvintelor nerostite,

în țara izvoarelor ascunse de sete,

în lumea dimineților care răsar perpetuu.



feriți de oboseala trecerii,

îngerii zboară odihnindu-se

în cântecul cuvintelor care îndrumă

sau poate,

într-o cuprindere de necuprins.



eu nu o să te chem strigându-te pe nume,

eu am să te rostesc așa cum torentele aduc înspre…

Dezbrăcată de tine 

eşti doar femeia mea adevărată

purtând pe chip înmugurirea

şi-n priviri limpezimi de izvoare.



se aprind fără timp stelele

care nu-mi erau sortite,

când ochi-mi te îmbracă în zare



eşti adevărat de frumoasă

şi tulburător de tine;

te voi purta în dimineţi rostite tăceri

şi-mi voi aminti

că mai vin primăveri,



cuvintele se rostesc singure şi seci …

Din neștiință sau din greșeală,

am ajuns să nu ne cunoaștem;

poate de aceea a venit toamna

galbenă la frunze

și brumată în urechile ierbii.



lasă ploaia să se conjuge cu noroaiele,

lasă diminețile să vină

târzii și obosite,

dar nu lăsa sentimentele

să-ți ruginească surâsul.



aproape că te pot atinge cu sufletul

ori de câte ori fluieră în cosmos câte un nai,

aproape că îți aud șoapta

parcurgând înstrăinarea dintre noi.…

Ai acea bifurcare în priviri

încât nu stiu cu exactitate

dacă atunci când sosești,

mângâi iminența unei plecări,

sau faptul unei atingeri?



tot timpul, printre gânduri

porți un concasor

care îți macină mulțumirile;

te rog să mă părăsești cu firescul

care face pe moarte să existe

și pe viață, să sufere



înainte de a fi o iubire,

nici nu am existat;

toată lumea din jur

ne striga pe…

Vino în dorința aceea unde caii zburători

merg în trap liniștit

iar diminețile vin nefiresc obosite de sub întunerici,



hai să ne întâlnim pe cărări nesăpate de…

Părea că este o lumină 

(căci întuneric nu era)

drumul acela pe care au trecut carele cu timp

ale altor vremuri…

De ce tu trebuie să fii aşa de frumoasă

şi eu mereu atât de departe?



se amestecă într-un mod indecent

timpul cu punctele…

Poetul nu visează noaptea,

el își veghează visele de peste zi, 



poetul nu așteaptă moartea,

ea vine ca un hoț peste pustii; …

De ce atunci când te privesc şi zâmbeşti

îmi văd sufletul?



mi-e dor de înserarea netrăită

la căpătâiul izvoarelor,…

Mi-au cam ruginit ploile, iubito,

s-a cam picurat târziul în clipă

și simt, orele exacte

se rătăcesc printre trebuințe.…

Umplându-mi golul dintre cuvinte,

în mine ai unit punctele cardinale;

știu, niciodată nu vei afla cum

și de când

ai învățat să vezi

multe dintre nuanțele luminii.



din când în când, ca o atingere,

îmi…

Toamna seamănă cu o liniște lungă și definitivă;

chiar dacă trupul se golește de iluzii,

te iubesc la fel de mult

ca înainte de a ne ști,…

A plouat pe zarea-ngustă 

Cu singurătăți-lumină;

Are frigul oare vină

Că pălește iarba-n pustă?…

Sunt duminici care pleacă

Înspre fapte care vin.

Arcul, drăgostind o arcă ,

Nu gândește la…

Vine toamna, iubito,

ne regăsim tot mai rar;

parcă am sta în chirie în sufletele noastre

și am respira aer uzat de păsări înalte.…

Ai fi putut fi foarte departe,

dar când mă întorc în mine te regăsesc

printre cuvinte, în gânduri,

între bătăile inimii,…

Unui cântec fără sfârșit

am să te spun silabă și floare,

am să te rostesc de bun venit

ca pe o sărbătoare.…

 Mi-a sosit toamna, 

simplu, fără regrete,

cu Soarele luminat de razele liniștii

și cu pustiuri în depărtare.…