Urme de lumină

[Vasile Ionac]

Dacă n-ar fi existat

Eminescu, pe pământ,
Mai trăiam din căpătat
Câte-un of, câte-un cuvânt.

 

Dacă n-am fi suferit
Tragedia vieții lui,
Cine azi ne-ar fi vorbit
Despre ce suntem, și-ai cui?

 

Neamul ne e împărățit
Chiar și plin de ticăloși;
Eminescu-i nemurit
Chiar ucis de ciume roși.

 

Din sintagma de păgâni
Ne-am format și ne-am ales,
Graiul de a fi români,
Trăinicia scrisă-n vers.

 

Și acum, ca și atunci,
Ticăloșii poartă frac
Și-necați în proprii muci
Sunt stăpâni peste meleag.

 

Și acum, dac-ar mai fi,

Eminescu, suflet viu,
L-ar ucide, i-ar goni
Cântecul pe drum pustiu.

 

Eminescu, te avem

În credința, căci cândva,
Codrii n-or mai fi doar lemn
Iar Luceafărul, doar stea.

 

[Ion Lazăr da Coza]

Rezonez cu mesajul.

da Coza

[Nădejde Angelina]

"Și acum, dac-ar mai fi,

Eminescu, suflet viu,
L-ar ucide, i-ar goni
Cântecul pe drum pustiu."

[Sofia Sincă]

Poet recunoscând geniul poeților.

Frumos! Sublim!

Sofy

[gina zaharia]

crez de lumină!

[Vasilisia Lazăr]

Superb! Reverență, maestre!