Nu mai ești a mea de-un secol, nu mai sunt al tău de-un veac,
Plină-i puntea de rugină, Luna e căzută-n lac,
Pe când zvonul trebuinței plimbă-ne fără hotar,
Ba spre porțire răbdării, somnolând a calendar.
Plouă cu cireși în floare peste visul nevisat.
Chiar au mugurii grenade: este primăvară-n sat.
Pe cărări, plimbări latente cheamă pasul spre plecat
Iar pe boltă, printre stele, Carele-s la hurducat.
Aș mai vrea s-avem o cale, chiar și luată cu-mprumut.
Ea ne-ar arăta ce-nseamnă fuga stării dinspre rut
Și desprinderea târzie din a sfaturilor rost;
Clipa-mi pare erezie dup-atâtea ce n-au fost...
Nu mai ești a mea, și basta. Cel cu care te-ntrupezi
Simte mugurul cum lucră, că livezile sunt verzi?
Sau mănâncă pe arare mărul de pe-un raf stătut?
Nu mai ești a mea, iubito...oare noi ne-am cunoscut?...
Adaugă un comentariu
raf sau raft?
Poezie venită dinspre rut și se-ndreaptă spre o Cătălină.
Am citit cu plăcere.
da Coza
''Plouă cu cireși în floare peste visul nevisat.
Chiar au mugurii grenade: este primăvară-n sat.
Pe cărări, plimbări latente cheamă pasul spre plecat
Iar pe boltă, printre stele, Carele-s la hurducat.''
Semn de placuta lectura.
Nu mai ești a mea, și basta.
Dar ți-a fost muză pentru o poezie de primăvară :)
Admirație,
Frumos! Poezia are farmec, miez şi muzicalitate. Am citit cu mare plăcere!
Superb! Felicitări!
Melancolii bântuite de beţii romantice în pragul primăverii, cu dor de iubire. Ai creat fascinanta atmosferă a versului, îmbrăcată cu vis şi dorinţă dulce- amăruie. Legănate de versul clasic, corect, profund şi muzical.
Îmi era dor de versul tău, Vasile!
Sofy
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE