Orașul doarme anonim sub așternut de stele.

Luminile se domolesc în umbre efemere.

Sub felinar un trubadur și-a încheiat cântarea

Și luna țese fir de-argint să-i lumineze calea.

E liniște și simt pulsând a stelelor arteră.

Pe cer se-nvăluie confuz a nopților himeră.

Obscuritatea și-a întins aripile-n grădină

Și-ascunde șoaptele de dor rostite în surdină.

Strada se duce-n infinit și timpul se dilată

Și parcă…

Dimineața cântă cu tonalități ridicate.

își numără crezurile înflorite la fereastră,

aleargă desculță pe zarea plină de patimă,

până când pământul ia forma începutului.

Zorile au sânge albastru.

Își caută trenele pierdute în rondul de noapte

și-și numără aripile ascunse în podul palmei,

să le întindă la cea de a șaptea bătaie a inimii.

Fluturii de noapte învață să se-adape

lângă izvorul din ochii mei,

să…

Marea vine în dans la-ntâlnirea cu țărmul.

Valuri line se sparg cu lucire de jad.

Lumini tandre, turcoaz conturează misterul

Printre stele hoinare care-apar și-apoi ard.

Astă seară, iubite, umeri goi are luna,

Drum de taină își face printre astre și-apoi

Valu-i fură o rază și ne cântă pe struna

Unei vrăji ce aduce a iubire și-a noi.

Se alintă luceferi, aurora coboară

Și prezentul dispare într-un timp…

Am pornit-o așa, cu dimineața în ochi,

căutând răsăritul între două puncte cardinale.

Mă jucam cu toate luminile curcubeului,

stârnite de licuricii de peste noapte.

Căutam enigme pe fiecare culoare.

Mai ales rubinul îmi era drag,

acolo ascunsesem doi pui de flăcări și-acum le număram aripile.

Râdeam de amintirile altui veac,

ascunsă sub pălăria de paie.

Mă învăluiam în eșarfa de lumini,

ascultam simfonia…