Stingere

[Grig Salvan]

castelul de apă a adormit
în liniștea câmpului veșted
și toarce în somnul lui aiurit
fuioarele lunii pe creștet

mă-nvăluie-n taină umbre păgâne
mâna e gata să lase
mintea ce-ar vrea un cântec să-ngâne
din slove aiurea rămase

în noaptea de ceață lampe se sting
și piere viața în lume
în mine oricâte harfe ating
una nu vrea să mai sune!

plânge lumina, se-ndoaie... și moare
izvorul luminilor seacă
in foile-mi arse la lumânare
un cântec rămâne să tacă...

[Grig Salvan]

Ada, ador felul tău de a spune! Mulțumesc!

[Ada Nemescu]

...nici lumina nu-i perfectă

vine umbra și-o înțeapă

un sobor de stele tind spre

bietul tău  "castel de apă"

mai coboară cîte una

câte-un suflet se ridică

stingerea se dă în noi

dacă sufletul ... abdică

nu-i război această viață

doar miroase a răscoală

lângă-al tău castel de apă

am prins două stele-n poală...

este felul meu de a spune că îmi place poezia. Uneori imperfecțiunile (chiar pe chipul uman) dau un farmec personalizat. Aici pe Insemne este o echipă bine intenționată ce a format atâtția poeți.

cu bucuria lecturii, aDa nemescu

[Grig Salvan]

Ion Ion, mulțumesc din nou de vizită, de lectură și sfaturi. Eu nu mă supăr ușor. Câtă vreme simt bună intenție și un ton adecvat, obiectiv și colegial sunt chiar dornic de discuții, chiar ușor polemice, accept critici și încerc să mă adaptez în orice mediu intelectual. Mai am ceva experiență de cenaclu, îmi place atmosfera de înțelegere și comunicare, la urma urmei dincolo de dorința noastră de afirmare e mai importantă cea de comunicare cu oamenii cu care simți că ai anumite afinități. O zi frumoasă!

[Grig Salvan]

Mulțumesc tuturor pentru lectură, aprecieri și mai ales observații! Luat de valul spunerii, autorului pot să-i scape unele aspecte dar dinafară e, într-adevăr, mult mai ușor să sesizezi anumite disonanțe, alăturări nepotrivite de foneme dar deocamdată asta e. Deocamdată așa a ieșit, poate pe viitor voi căuta să elimin unele dintre aceste disonanțe, să mai cizelez textul.  Mă bucur totuși că micul poem-cântec a plăcut, în general.

[gabriel cristea]

Frumos!

[Chris]

la primul text am crezut ca mi se pare, era ceva, dar nu-mi dadeam seama ce, acum doamnele (unele dintre ele si canta) au simtit unde este problema :))

textul este frumos, citit cu placere...

[Valeria Merca]

S-au urmărit mai mult crearea metaforelor și mesajul poetic în detrimentul  măsurii versurilor și a ritmului. Schimbarea ritmului, într-adevăr nu se simte acut la citit, dar disonanțele amintite în comentarii, da! Textul este plăcut!

[Vasilisia Lazăr]

Eu nu simt ritmul chiar atât de schimbător, dar mă supără mult acele cacofonii semnalate de Sofia.

În rest, frumos!

[Sofia Sincă]

În stilu-ți propriu poezie-cântec frumos prin simplitatea lui. Însă pierzi mereu ritmul. Și e supărător. Nici nu știu cum poți?! :)) Pentru că e vorba mereu de cântec. De exemplu în strofa 2 fiecare vers are alt număr de silabe. Nu are cum să se formeze un ritm valabil. În strofa 3, ultimul vers este complet ieșit din ritm pe motive de accente. Ritmul e mai constat în primele 3 versuri că e din 9-10 silabe, alternative.

Apoi ai asociații nefericite pentru poezie: apă a adormit - nu se aude decât aaa. somnul lui ,  izvorul luminilor,  la lumânare. Aliterații și mici cacofonii. Detaliile fac diferența. (am mai zis-o pe asta:))

Am citit cu plăcere,

Sofi