O liniște de nori învăluia câmpia;

Mlădii, sfioase trestii se îmbătau cu mir;

Prin brazde-pulmonare pământul respira,

atomizându-și seva pe verdele ceair.*

Părea că negura-i ascunsă în lentoare…

A coborât un înger pe pământ,

dintre aceia care vin cu vântul;

Era ca spuma laptelui - un fulg

ce-mi răscolea rătăcitor adâncul...

Pe geana-mi rămuroasă se opri

prea obosit de timpuri și…

Visez câmpii de orizont,

dintr-o poiană de final,

cum picură cu galben-pal

pe Uvertura lui Egmont...

O toamnă lungă și-un desfrâu

îmi bântuie prin ochi solar;…

S-a ascuns toamna-n secară,

vălătuci plutesc pe cer,

pala morii stă să moară

măcinată de mister.

O momâie-și lasă casa

prin cocenii anodini

și o…

mă tot plimb cu tramvaiul ăsta unsuros

în speranța că te voi revedea

ca atunci când mi-ai făcut cu ochiul

înainte să cobori la prima

eram după tura de noapte

și prea timid așa îmbrăcat…

Devine sufletul cetate goală,

între argintul lunii și sângele-aurorei,

de la bocit de cucuvea, din nopțile cu smoală,

până-n cântatul cocoșilor de zori;

Porți grele-s împietrite sub lacăte de fier,…

Hangerul încet mă străpunge

din lumea ce fuge de Christ;

Vâscoaselor curgeri de sânge

mari botnițe-a pus Antichrist.

Un rânjet ușor mă-nconjoară,

cetăți și columne mă dor;…

Zburătăcesc pe dealuri,

urcând piscul solar.

Lăsată-n urmă, lumea

se face furnicar;

Privesc, bătuți de gânduri,

copaci ne'ngenuncheați,…

Mă dusei să văd codalbii,

dar, cum nu pornise vântul,

rămăsei pe creasta mută

- într-o lume-n așteptare -

numai ochi și încordare.

Peste piscuri-fierăstraie,…

I. Re'nvierea misterului

Prin cupola solară a muzeului de lut,

străluciri matusalemice, încă jucăușe,

mângâie spirala vieții,

învâltorând-o și absorbindu-ne ceramic

în amfora…

Și cădea prima frunză

- ruginie sfârșire -

ciuciulită sub ceață,

pe lungi pânze țesute

cu mărgele de rouă,

ca o barcă-n derivă,

ce sub zori se…

Stau raze s-asfințească peste ape,

un furnicar de scânteieri flămânde;

Efluvii moi se zbat pe coapse lungi, bronzate,

se nalță și coboară reflexii tremurânde;

Bătrânul Istru-ncolăcește și răsfiră…

Când creste-zigurate întrezăresc Popina*,

iar ceața crud-lăptoasă dezvăluie rugina,

pe brâne șerpuite, își dăinuie ciobani

cu inimi transhumante lăuntricii lor ani.  

Costiș plutesc balauri zburlind sorine coame,…

Sui pieptiș pe dealuri sure

și pietroase-n vârf de vânturi;

Zboruri nalte stau să-mi fure

gândurile - niște fluturi

căutând mister în toate.

S-a îmbrăcat în rochie de seară Tulcea și,

răsfățată-n vânt de viile lumini,

își lunecă statui și acuarele

peste fântâni arteziene moțăind.

Cu pasul doamnelor de naltă clasă

își lasă voluptatea…

Zbor rotit ca o cale lactee,

pierzându-mă-n vastitatea gândului

sau poate-n profunzimea lutului amforei dunărene...

Mă diluez în nori

și-ascult muzica pianului circular - dumnezeiesc!…

Se-nfioară-n păsări cerul

- zbor albastru de prigori -

și înflăcărații zori

negurilor smulg misterul.

Iarba aspră de nisip

ochi de rouă își mijește;

Sare strălucind un pește,

ca un zvâcnet fără chip.

Un pescar întinde ava

nemânat de niciun timp

- trec plutind prin anotimp

pelicani la…