Mi-e toamna asta însetată
un ochi de vânt încolăcindu-și veșnicia...
Un univers de păsări hoinărinde
se ondulează, mă cuprinde, mă revarsă
pe-ntinderi mirosind a mori de apă,
a colb împrăștiat de vălătuci și-a ghinde.
Privesc tăcut pufoase lânărițe,*
cum expandează norii în văzduh
- lânoase zeități de rasă călătoare,
înfiorându-mi ochiul pădureț, cu duh.
Se zbuciumă printre corole plopul alb,
tot scârțâind scheletice ramificații,
se-aud din scoarțe clare incantații
și adormirea își zburlește un codalb.
Cu rădăcini de fulger, orizontul
însămânțează-averse în bazalt
- spermatice torente, din înalt,
ce fecundează-asprimea dobrogeană.
Mă las ușor cărărilor vântoase,
să-mi ducă pasul ploilor târzii;
Bat clopote pe pietre, străvezii,
de parcă Dumnezeu s-a-ntors din nou acasă.
Adaugă un comentariu
Miha, m-a podidit râsul, de mi-au zburat fulgii de lânăriță prolifică! :)))) Mulțumesc frumos!
felicitari
Gabi eşti o lânăriță prolifică, sămânța frumosului a ajuns şi pe meleagurile mele.
Valeria, poți îndrăzni să mă corectezi și fără voia mea! Nu sufăr de trufie prostească. :)) La titlu, vântul își încolăcește veșnicia(cel puțin în Dobrogea), nu toamna. Sunt sigur că Ion da Coza zâmbește de-acolo, din crestele dealurilor înverzite, văzându-ne zbaterile... Mulțumesc frumos pentru apeciere și sugestii! :)
Mulțumesc, doamnă Sofia Sincă! Onorat de apreciere!
Mulțumesc, domnule Darie Giurgiu!
Copleșitor de frumos, Gabriel Cristea!
Îndrăznesc, cu voia ta, să corectăm în două locuri (am vrut și altădată să intervin): e vorba de strofa 4, v2 și v4 în care îți recomand să scrii: însămânțează-averse în bazalt și ce fecundează-asprimea dobrogeană. E clar că se aude acel ă și în pronunție și citire. Spune cu voce tare și ai să-mi dai dreptate! :) La titlu, după Mi-e toamna vânt se cere o virgulă. „Mi-e toamna vânt, încolăcindu-și veșnicia” și fără trei puncte. Dacă m-ar auzi dragul da Coza, i-ar plăcea, cu siguranță, micile observații!
:) Să revenim: scrii încântător! Prețuire!
Din melancolia toamnei răzbat efectele lirice create prin combinaţii de imagini şi sunete, culoare și parfum.
O inimă sensibilă de poet, prinsă de farmecul naturii, găseşte frumosul în orice împrejurarea sau capriciu al acesteia.
Deosebită admirație,
Sofi
felicitari
Mulțumesc, Mihaela!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE