O nouă primăvară ajunge la fereastră

cu ode de-nviere în glasul fermecat

al păsării măiestre trezită sus pe creastă

când soarele răsare pe dealul dantelat.

În suflet redeschide o poartă zăvorâtă,

în clipa despărțirii, c-un zâmbet…

Își cerne toamna frunzele uscate

peste-amintiri lăsate în trecut,

iubitele din viața mea plecate

revin acum c-un tren necunoscut.

Apar pe rând în gara neștiută

cu loc plătit la ultimul…

Vă rog acum să nu mă întrebați

de unde știu poveștile uitate

pe crengile de arbori retezați

în inimi de păduri înlăcrimate!

Pe înserate încă se mai zbat

să-și caute copacul care moare

la…

Aș vrea să vă explic, distinsă doamnă,

că nu sunt eu acela care plânge

cu lacrimile ploilor de toamnă

căzând în suflete cu stropi de sânge.

Nici cel dojenitor certând copacii

că în răzoarele de lângă stradă…

Citește-mi din legenda

sosită astă seară

cu file încărcate

de sfinte neuitări,

întoarse obosite

în prag de primăvară…

Cu umbrele întinse peste seară

ajung regrete rupte din trecut,

se-așază pe o margine de scut,

să le ascult povestea-ntâia oară.

Si vor să-nceapă toate deodată,

eu aș dori  să le ascult pe rând…

Oglinda vieții-ntoarsă spre trecut

cu amintiri se umple dintr-odată,

din tot ce-a fost, din câte am avut,

în visul meu se-adună și fac roată.

Se-nvârte roata-n falnicul decor,

mai necuprins decât se-ntinde zarea,…

De-aș mai putea să readuc,

cu umbrele ce vin din față,

refrenele din glas de cuc

pe iarba aspră din fâneață,

ori în izvoare dor să pun

să nu-și mai uite apa care

sub creanga sfântă de…

Ce lungi îmi par tăcerile spre seară

când soarele-n apus dispare după deal,

iar umbrele, venite de afară,

pictează sub fereastră măști de carnaval !

Mi-adun cu grijă gândurile toate

din galaxiile prin care se mai zbat,…