Ipoteze

[Corneliu Neagu]

De-aș mai putea să readuc,

cu umbrele ce vin din față,

refrenele din glas de cuc

pe iarba aspră din fâneață,

ori în izvoare dor să pun

să nu-și mai uite apa care

sub creanga sfântă de alun

adună semne de-ntrebare,

sau într-o margine de gând

să mai ascult pe înserate

uitările ce trec plângând

pe mal de ape-nvolburate,

ori dacă nu m-aș înșela

că m-ai iubit lângă o dună,

pe când pica din cer o stea

prin ploaia razelor de lună,

sau din uitare să revin

să te aștept fără speranță

lângă pădurea de anin

pe malul apei de faianță,

ori dorul meu neliniștit

să-l readuc de pe orbită

de s-ar opri din mers subit

văzând o fragedă ispită,

atunci, desigur, că aș vrea

să mai accept, ca altădată,

uimirea din privirea ta

să mă cuprindă dintr-odată

și te-aș ierta, și te-aș iubi,

cu patimă și nerăbdare,

când fără voie m-ai minți

cu vorbele-ți seducătoare,

chiar te-aș ruga să mai rămâi

o zi, o noapte, împreună,

să-mi fii femeia cea dintâi

și cea din urmă-a mea furtună,

apoi aș vrea din nou să pleci

uitarea-ncet să mă cuprindă,

să gust tăcerile prea reci

privindu-mi chipul în oglindă.

 

 

 

 

 

 

 

[Chris]

frumos...

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese și gând bun, Mihaela Popa, pentru lectura versurilor și comentariu !

[Mihaela Popa]

feeric!

[Corneliu Neagu]

Stimată prietenă și colegă de condei, Manuela Munteanu, mulțumiri alese din partea mea pentru acest comentariu bine elaborat și pertinent, care denotă o veritabilă profunzime de descifrare a unui text liric! Ca întotdeauna, m-ați impresionat cu această profunzime a descifrării textelor mele lirice! Voi reflecta asupra propunerii de a schimba titlul, dar aș vrea, mai întâi, să justific alegerea pe care am făcut-o. Întregul conținut al acestei poezii este alcătuit din ipoteze, respectiv viziuni ale autorului care nu țin de o realitate anume, dar care ar fi putut exista. Altfel spus întregul conținut liric are la bază ipoteze (mai vulgar zis, presupuneri). Nu voi încheia înainte de a vă mulțumi încă odată.

[Manuela Munteanu]

Domnule Corneliu,  știți că sunt o mare admiratoare a versurilor dumneavoastră. Și de data aceasta poezia naturii se întrepătrunde cu poezia de dragoste, ansamblul fiind de-a dreptul cuceritor. Însă, sincera mea recomandare este să schimbați titlul. Sună avangardist și este în contradicție cu lumea de basm, pe care o creați de fiecare dată. Și titlul ar trebui să aibă șansa bucuriei în reverie, așa cum ați gândit textul poeziei. M-am bucurat de lectură. 

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc frumos, dragă prietenă Floare! Cele mai frumoase gânduri din partea mea!